Miturile Moldovei

Multe legende şi simboluri din regiune sunt demontate de istorici De la vânătoarea lui Dragoş şi până la "Plopii fără soţ" ai lui Eminescu, moldovenii au creat şi propagat mai multe

Multe legende şi simboluri din regiune sunt demontate de istorici

De la vânătoarea lui Dragoş şi până la "Plopii fără soţ" ai lui Eminescu, moldovenii au creat şi propagat mai multe imagini false cu privire la istoria lor.

Cea mai veche confuzie persistă chiar în jurul stemei Moldovei, care nu este un zimbru, ci un cap de bour, spun istoricii. Mitul porneşte de la legendara vânătoare a voievodului Dragoş, care ar fi urmărit şi răpus un bour.

"Spre sfârşitul secolului XVII bourul a dispărut biologic din Europa şi ca atare a început să se şteargă şi din memoria colectivă", a explicat Cătălin Hriban, cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Române. Potrivit acestuia, cu timpul au început să apară şi zimbri pe însemnele oficiale.

Plopii imaginari

Situaţi la intrarea sudică a Iaşiului, "Plopii fără soţ" sunt marcaţi cu un bust al poetului Mihai Eminescu. Există însă specialişti care susţin că poetul n-a călcat pe acolo.

"În vremea poetului, zona nu era locuită. Eu pun la bătaie salariul meu că nimeni nu poate prezenta dovezi certe că Eminescu a călcat măcar o singură dată pe acolo. Sunt convins că "plopii fără soţ" au fost un loc imaginar pentru el", susţine Stelian Dumistrăcel, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi.

Haiducul Coroi,un tâlhar mărunt

De Anul Nou, tinerii botoşăneni se reunesc în "banda lui Coroi" şi umblă din poartă-n poartă, ca să alunge spiritele rele. Ei cinstesc astfel un haiduc mărinimos, care a trăit la începutul secolului trecut.

În realitate, susţin unii cercetători, Coroi a fost un tâlhar mărunt. "Nici vorbă să dea sărmanilor. Fura pentru el şi atât. Dacă trăia în zilele noastre ar fi stat ani grei după gratii", spune scriitorul Florentin Florescu.

"Cetatea lui Ștefan"

Mulţi români cred că Cetatea Neamţului a fost ridicată de cavalerii teutoni sau de voievodul Ştefan cel Mare. Săpăturile arheologice arată însă că cetatea a fost construită de un strămoş al lui Ştefan, Petru I Muşat (1375 - 1391).

Ştefan cel Mare doar a extins cetatea cu o nouă centură de ziduri şi cu un pod arcuit. (Au contribuit Mihaela Iacob, Alex Nechita)

"Casa Dosoftei", o prăvălie

Turiştii care trec prin centrul Iaşiului pot vizita "Casa Mitropolitului Dosoftei", acolo unde cărturarul moldovean ar fi instalat, în 1679, o tiparniţă. Istoricii spun că nu există niciun temei să credem că mitropolitul ar fi trecut vreodată pragul casei care-i poartă acum numele.

"Este o casă negustorească din secolul al XVIII-lea (...) cu portice către stradă care, după cum pe bună dreptate s-a observat, impuneau un caracter specific oraşelor moldoveneşti", scrie istoricul Ioan Caproşu în cartea "Iaşii vechilor zidiri".