Adevarul.ro

Timişoara: Crimă fără precedent în căminul de la Medicină

După apariţia articolului din „Adevărul” despre arestarea, condamnarea şi executarea lui Andrei Negrea în China pentru trafic de droguri, relaţiile dintre Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Direcţia de Investigaţii a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au devenit brusc tensionate.

Procurorul-şef al DIICOT Suceava, Marius Cazac, dezvăluise faptul că Andrei Negrea a fost executat. Procurorul avea informaţii despre situaţia tânărului întrucât a participat la destructurarea reţelei internaţionale de trafic de droguri din care Negrea făcea parte.

 Numai că anunţul făcut oficial de către procuror a luat prin surprindere MAE, care nu ştia nimic despre  soarta cetăţeanului român.  De altfel, şi ieri, Ministerul  Afacerilor Externe a anunţat că informaţia despre moartea lui Negrea nu se poate confirma.

Marius Cazac: „A fost executat“

Joi după-amiază, în timp ce se afla la o descindere într-o locuinţă din localitatea Adâncata în cazul reţelei traficanţilor de droguri din care făcea parte şi Andrei Negrea, şeful DIICOT a declarat pentru ziariştii de la „Adevărul“: „Din informaţiile noastre, tânărul (Andrei Negrea – n.r.) a fost arestat în China încă de anul trecut şi executat săptămâna trecută pentru trafic de droguri. În perioada următoare mai aşteptăm câteva date de la oficialii din China şi apoi vom anunţa oficial şi familia“.

Câteva ore mai târziu, Cazac a fost contactat din nou telefonic de jurnaliştii „Adevărul“ pentru a confirma cele spuse. La această a doua discuţie a asistat, fară a interveni, şi tatăl lui Andrei Negrea.

Întrebat de ce nu a anunţat mai întâi familia de executarea tânărului în China, şeful DIICOT Suceava a spus:  „În perioada următoare mai aşteptăm câteva date de la oficialii din China şi apoi vom anunţa oficial şi familia“.

La insistenţele lui Eugen Negrea, tatăl lui Andrei, jurnaliştii de la „Adevărul“ i-au cerut lui Cazac să-l primească pe acesta în audienţă pentru a-i da detalii. „Nu vreau să fiu izvorul suferinţelor acestui om“, a replicat Cazac. Revoltat de răspunsul şefului DIICOT, tatăl lui Andrei a declarat că va face tot posibilul să scoată adevărul la iveală. „Am să-mi cheltui toţi banii să le arăt cine îs adevăraţii capi. Trebuie să fie şi un cap al reţelei. Al meu (băiatul – nr.), dacă făcea aşa ceva, era doar un amărât“, a spus Eugen Negrea.

Diaconescu: În China nu există „cazul Negrea”

Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a anunţat că nu există informaţii oficiale care să confirme execuţia lui Andrei Negrea. „La 6 iulie 2009 Ambasada României la Beijing a transmis pe baza informaţiilor primite de la Ministerul Securităţii Publice şi Procuratura Generală a Republicii Populare Chineze că nu se confirmă alegaţiile de presă privind reţinerea unui cetăţean român pentru trafic de droguri”, spunea ministrul Diaconescu.

El a mai precizat că tot ieri a fost informat de Ambasada României la Beijing asupra faptului  că la Tribunalul Suprem din China (instanţa care face ultima revizie a condamnărilor la moarte) nu există „un caz Negrea”.

De asemenea, spune ministrul, „nici la  Tribunalul provinciei unde se presupune că s-ar afla Andrei Negrea nu se ştie nimic despre acest nume şi nici nu este pe rol un proces intentat vreunui cetăţean român pentru trafic de droguri”. Diaconescu a anunţat că cercetările continuă, dar a ţinut să mai precizeze şi faptul că „legislaţia chineză este foarte dură în materia traficului de droguri şi pedepsele se gradualizează până la pedeapsa capitală”. 

Din informaţiile noastre, tânărul (Andrei Negrea – n.r.) a fost arestat în China încă de anul trecut şi executat săptămâna trecută pentru trafic de droguri.
Marius Cazac
şeful DIICOT Suceava

La  Tribunalul provinciei unde se presupune că s-ar afla Andrei Negrea, nu se ştie nimic despre acest nume şi nici nu este pe rol un proces intentat vreunui cetăţean român pentru trafic de droguri.
Cristian Diaconescu
ministru de Externe

Cărăuşii străini, executaţi pe capete în China

Conform presei internaţionale, numărul cetăţenilor străini condamnaţi la moarte şi executaţi în China pentru trafic de stupefiante a devenit alarmant de mare. Mulţi dintre aceşti cărăuşi provin din ţări sărace. Ei primesc de la liderii reţelelor documente falsificate, astfel că atunci când sunt prinşi nimeni nu ştie din ce ţară provin şi care le sunt numele reale. 

Guvernele care au luat atitudine şi care încearcă să găsească soluţii sunt cele africane, precum Kenia sau Zambia. Ministrul de Externe al Keniei, Moses Wetangula, declara în luna iulie că va merge la Beijing pentru a iniţia negocieri cu guvernul chinez. Oficialul kenian vrea să le propună chinezilor comutarea pedepselor capitale în pedespe cu închisoarea pe viaţă sau chiar să facă schimburi de deţinuţi. 

Anul acesta, la 23 aprilie, a fost executat un nigerian, Chibuzor Ezekvem (38 de ani), iar în urmă cu trei săptămâni au fost executaţi cinci cetăţeni kenieni, cu vârste cuprinse între 25 şi 27 de ani. De asemenea, presa internaţională a relatat faptul că, pentru a marca Ziua Internaţională Antidrog (26 iunie),  autorităţile chineze au executat 10 traficanţi.

Andrei Negrea ar fi putut  fi executat sub altă identitate

Joi, mascaţii au făcut a treia descindere consecutivă în comuna suceveană Adâncata Foto: Ionuţ Zgîmbău

Andrei Negrea era membru al reţelei internaţionale de trafic de droguri, destructurată de DIICOT Suceava în colaborare cu autorităţile mai multor state.  Reţeaua respectivă folosea sute de cărăuşi care transportau droguri pe relaţia China -Vestul Europei. Majoritatea traficanţilor beneficiau de documente de identitate falsificate, fapt care îi conduce pe criminalişti la ipoteza că Andrei Negrea ar fi putu fi condamnat şi executat sub un alt nume şi o altă naţionalitate.

Comuna de sub ocupaţia mascaţilor

De trei zile, comuna suceveana Adâncata unde a trăit Andrei Negrea este zguduită de un alt scandal cu traficanţi de droguri. 18 tineri au fost săltaţi cu mascaţii de acasă şi duşi la Parchet să dea cu subsemnatul. Nouă dintre ei, care au primit deja mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile, sunt acuzaţi că ar face parte dintr-o reţea internaţională de traficanţi de droguri

Marius Cazac, şeful DIICOT Suceava, spunea că res­tul persoanelor au fost duse la audieri în calitate de martori.Conform unui comunicat de presă emis zilele acestea de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava, un grup de 14 persoane din judeţele Suceava şi Botoşani au racolat 93 de tineri din aceleaşi judeţe, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani.

Aceştia erau integraţi într-o reţea internaţională de droguri şi folosiţi ca şi curieri pentru a transporta stupefiantele între ţări din Europa, America de Sud, Africa şi sud-estul Asiei. Pentru fiecare transport, curierii erau răsplătiţi cu sume cuprinse între 2.500 şi 4.000 de euro, iar racolatorii acestora primeau de la membrii reţelelor sume cuprinse între 1.500 şi 3.000 de euro, pentru fiecare curier racolat. Dintre cei 93 de curieri de droguri, 55 au fost deja arestaţi atât în ţară, cât şi în restul ţărilor unde duceau marfa, fiind descoperite asupra lor 90 de kilograme de heroină şi de cocaină.

„Cioara “, capul reţelei din Turcia

Reţeaua traficanţilor se află în vizorul oamenilor legii de peste un an, însă procurorii susţin că aceştia activau pe piaţa narcoticelor încă de la finele anului 2007.

Conform anchetatorilor, capul reţelei, zis şi „Cioara“, se află în Turcia, de unde coordona transportul drogurilor. „E un caz foarte dificil deoarece inculpaţii riscă până la 15 ani de închisoare. Ei îşi pot irosi tinereţea după gratii. La vârsta lor, mirajul banilor i-a atras, iar acum suferă repercusiunile”, a declarat în timpul audierilor de săptămâna aceasta unul dintre avocaţii tinerilor ridicaţi cu mascaţii din localitatea Adâncata.

Traficanţi români, arestaţi în mai multe ţări

Cărăuşii erau racolaţi şi  integraţi în reţeaua internaţională de droguri. Pentru fiecare transport, curierii erau răsplătiţi cu sume cuprinse între 2.500 şi 4.000 de euro. Dintre cei 93 de curieri români, 55 au fost deja arestaţi în ţară, dar şi în alte ţări în care operau.