Misterele execuţiei şi înhumării Ceauşeştilor
0Lichidarea soţilor Ceauşescu a fost o enigmă încă din momentul deciziei de aplicare a pedepsei capitale. Principalii „jucători“: Silviu Brucan, Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Victor Stănculescu. Întreaga perioadă 25-30 decembrie 1989, de la execuţie şi până la îngroparea Ceauşeştilor la Ghencea, este învăluită în mistere şi evenimente controversate.
Ideea lichidării cuplului dictatorial a fost luată în calcul de noua putere imediat după fuga celor doi. Toate comunicatele prezentate public de Consiliul Frontului Salvării Naţionale erau dramatice şi cereau vehement ca oamenii loiali lui Ceauşescu să înceteze măcelul. Oameni care în realitate erau denumiţi terorişti. Terorişti inventaţi de cei care voiau puterea, dar şi dispariţia cât mai rapidă a lui Nicolae Ceauşescu.
Mai citiţi şi:
Cine a profitat de cultul lui Ceauşescu?
Slobozia: CAP-ul din Doja era preferat de Ceauşescu. Află aici de ce
Complotiştii din WC-ul lui Milea
La 20 de ani de la Revoluţie mai mulţi participanţi activi la evenimente au început să vorbească.
Unul dintre ei, Mihail Montanu, personaj enigmatic în primele zile ale Revoluţiei, îşi aminteşte: „Deci a fost discuţia de principiu, din WC-ul din spatele cabinetului lui Vasile Milea, după care concluziile le-au tras lăsând duşul deschis, chiuveta, tot. Intrau în WC în grupuri de câte doi. Cred că să-l omoare au hotărât Militaru, Brucan şi Gelu Voican Voiculescu. Iliescu o fi aprobat fără să fie explicit, aşa, în stilul lui. A mai fost implicat şi Virgil Măgureanu, băgaţi-l şi pe el pe listă!"
Complotul din WC este confirmat şi de un alt personaj‑cheie implicat în lichidarea Ceauşeştilor, Gelu Voican Voiculescu: „În 24 decembrie a fost acel moment culminant al vieţii noastre. Intram doi câte doi în baia lui Milea. Lăsam apa să curgă, demenţe din astea. Şuşoteam diverse formule. Eu am spus: «Să-i facem scăpaţi de sub escortă, cum s-a făcut cu Zelea Codreanu. Îi omorâm şi gata». S-au uitat la mine şi am simţit că au început să mă considere ca pe un tip respingător. Şi atunci, parcă Mazilu a spus: «Preşedintele poate înfiinţa, în situaţii din astea, Tribunal Militar Excepţional...», şi aici, atenţie: «...îi va judeca şi îi condamnăm la moarte, că faptele există pentru această condamnare»", scrie Grigore Cartianu în volumul „Sfârşitul Ceauşeştilor", citând stenogramele Comisiei „Decembrie '89".
Misterele din 25 decembrie
25 decembrie 1989 a fost o zi cu multe semne de întrebare. O zi în care Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost judecaţi şi executaţi pe loc. Începând cu ora 8.00, generalul Victor Atanasie Stănculescu strânge un complet de judecată, găseşte avocaţi, formează un „comando" şi se deplasează la Târgovişte, la UM 01417, unde se aflau, sub pază, soţii Ceauşescu. Iată firul evenimentelor:
Ora 13.00: Cele două elicoptere cu completul de judecată şi „comandoul" aterizează în curtea cazarmei din Târgovişte. Imediat după coborârea din elicopter, Stănculescu a stabilit şi locul execuţiei, înainte de proces.
Ora 13.10: Nicolae, apoi Elena Ceauşescu fac vizita medicală. Starea de sănătate a celor doi a fost verificată de doi medici militari, căpitanul Liviu Verdeş, adus de Stănculescu de la Bucureşti, şi doctorul unităţii din Târgovişte, Florin Olteanu.
Ora 13.20: Începe procesul.
Ora 14.30: Se încheie procesul şi începe deliberarea. Până la citirea sentinţei, Nicolae Ceauşescu rosteşte o replică celebră: „Puteam fi împuşcaţi şi fără mascarada asta".
Ora 14.40: Se citeşte sentinţa. Pedeapsa capitală.
Ora 14.48: Ceauşeştii sunt duşi de paraşutişti la zid.
Ora 14.50: Are loc execuţia. Medicii Verdeş şi Olteanu constată decesul celor doi dictatori.
Ora 15.00: Împachetaţi în foi de cort, Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt urcaţi în elicoptere şi transportaţi spre Bucureşti. Se face o escală la Boteni, unde sunt debarcaţi patru dintre paraşutişti.
Ora 16.30: Elicopterul cu trupurile Ceauşeştilor aterizează pe un teren de antrenament al Stadionului Steaua.
Filmul procesului cenzurat
O altă poveste uimitoare a lichidării Ceauşeştilor a fost filmul făcut la proces. Din acesta, pe caseta originală lipseşte momentul începerii execuţiei, Ceauşeştii fiind surprinşi pe cameră în momentul în care erau la pământ. Operatorul, colonelul Ion Baiu, adus special de generalul Stănculescu, a motivat că aparatul de filmat nu mai avea acumulator şi a rămas în urmă să-l încarce.
Aşa a pierdut un moment al execuţiei. Altă poveste este legată de prima difuzare la TVR a procesului şi a execuţiei. Pentru ca membrii completului de judecată să nu fie recunoscuţi, regizorul Sergiu Nicolaescu a montat filmul, acoperind cadrele cu participanţii la proces cu imagini cu cei doi Ceauşeşti din timpul procesului. Filmul original a fost difuzat de o televiziune franceză, care a obţinut caseta în condiţii încă suspecte.
Cheful de la Stadionul Ghencea
Nostalgicii Epocii de Aur vin periodic la mormântul lui Nicolae Ceauşescu
Ajunşi la Stadionul Ghencea, oficialii au fost invitaţi la masă de handbalistul Cristian Gaţu. Paraşutiştii au rămas la elicopter pentru a aştepta maşina de la morgă. Aceasta a întârziat să apară.
Pentru că se lăsa întunericul, paraşutiştii au hotărât să‑i debarce pe Ceauşeşti. „Am împins cadavrele din elicoptere cu picioarele. Ne era silă să punem mâna pe ele, întrucât sângele pătrunsese masiv prin foile de cort. Fiecare era parcă un burete îmbibat şi năclăit cu sânge. Le-am împins până la baza unei biute şi le‑am lăsat acolo, unul lângă altul, după o grămadă de nisip", povesteşte Octavian Gheorghiu, unul dintre paraşutiştii care a făcut parte din „comandoul" de la Târgovişte.
Din acest moment, Ceauşeştii au rămas în paza a doi militari. Cei doi, un căpitan şi un plutonier, s-au temut să nu cadă în vreo cursă şi au plecat.
În toiul petrecerii de la Stadionul Ghencea, Gaţu l-a informat pe Stănculescu despre dispariţia „coletelor". Acesta a pornit în căutarea lor, însă din cauza întunericului a abandonat misiunea. A continuat spre dimineaţă, când cadavrele au fost găsite şi transportate cu o maşină la morga Spitalului Militar.
„Le-am spus să pună coletele în dubă, am închis duba şi am trimis cadavrele la morgă. După aceea şi-a intrat în rol Gelu Voican Voiculescu, care s-a ocupat de înmormântare", a declarat Victor Stănculescu în caretea „Sfârşitul Ceauşeştilor".
Enigmele îngropării
La 26 decembrie, dimineaţa, Ceauşeştii au fost depuşi la morga Spitalului Militar Central. Aici au fost depozitaţi lângă trupul generalului Vasile Milea, care s-a sinucis înainte ca Nicolae şi Elena Ceauşescu să fugă din Comitetul Central.
Cei care s-au îngrijit de proces şi de execuţie erau acum ocupaţi. Se făcea Guvernul. Până la urmă, responsabilitatea înmormântării i-a revenit lui Gelu Voican Voiculescu. Acesta declara:
„Pe 28 decembrie ne‑am întâlnit la Palatul Victoria. S-au făcut tot felul de propuneri. Cu ocazia asta s-a anunţat că Petre Roman este prim-ministru, iar eu, viceprim-ministru. Începem instalarea pe 29 decembrie. Şi uităm de cadavre. Îmi amintesc şi îi spun lui Petre Roman: «Ce facem cu Ceauşeştii, că ăia sunt morţi undeva?!». Roman mi-a spus: «Rezolvă!». Pe 30 dimineaţa l-am sunat pe Stănculescu. I-am spus că trebuie înmormântaţi. Trebuiau acte. Am luat legătura cu un ofiţer al Stării Civile, Adrian Toma. El e jurist, îmi spune că e moarte violentă şi trebuia act constatator.
A telefonat Stănculescu la Institutul Medico-Legal şi a aranjat. În ziua aia trebuiau îngropaţi. Stănculescu a dat un ordin, s-au obţinut gropi la Ghencea-Civil. Am luat sicrie, am făcut cofraje şi am semnat actele de deces. Probleme acum, cum o chema pe bunica lui Ceauşeasca, pe mama ei, câţi ani are... Am băgat-o în 1916. Trebuiau făcute acte la Târgovişte, că era locul decesului. Sunt nişte incongruenţe juridice, dar scopul era nevinovat".
De aici, Voiculescu îşi aminteşte alte peripeţii. „În sfârşit, scoatem morţii la 30 decembrie, pe la ora 15.00, din Spitalul Militar. Pe la 16.30 se vede şi pe casetă, că e filmat, îi băgam în groapă. Stănculescu se ocupase de cruci, cu nume fictive şi sicrie. Şi uite cum au stat Ceauşeştii de la 26 decembrie dimineaţa până la 30 decembrie în frigider. După ce i-am «toaletat», le-am făcut şi patru fotografii. Când am plecat de la Spitalul Militar, uitaserăm crucile. La cimitir ne aşteptau colonelul Baiu, pentru filmare, şi maiorul Mugurel Florescu.
I-am băgat pe el în stânga şi pe ea în dreapta. S-a filmat totul, dar numai pentru noi, nu cu titlu de a da public. Să fie... Şi au fost betonaţi". Pentru a nu fi găsite mormintele, Voiculescu s-a mai gândit la o inginerie. Pe crucea lui Nicolae Ceauşescu a fost scris, iniţial, numele unui anume colonel Enache, iar pe crucea Elenei Ceauşescu a fost trecut locotenent-colonel Petrescu. Din lipsă de spaţiu, cei doi nu au fost înmormântaţi împreună, ci la 30 de metri unul de altul.
Între „păcat" şi „normalitate"
Sergiu Nicolaescu, „regizorul“ din decembrie 1989
Decizia deshumării rămăşiţelor pământeşti ale soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu a stârnit reacţii puternice printre cei implicaţi, într-un fel sau altul, în decembrie 1989, în judecarea şi condamnarea la moarte a celor doi.
Deşi, în majoritatea cazurilor, cei interpelaţi au salutat decizia autorităţilor, au existat şi voci care au criticat aspru deshumarea. Cel mai vocal din această a doua categorie a fost regizorul Sergiu Nicolaescu, care şi-a rezumat poziţia afirmând: „E păcat de Dumnezeu că ne atingem de corpurile lor".
„Ceauşescu şi Ceauşeasca au fost nişte oameni care au chinuit o viaţă şi care au sfârşit-o aşa cum au trăit-o, adică au sfârşit-o într‑o judecată stupidă şi ridicolă şi la zid. E clar că ei acolo sunt şi au fost înmormântaţi acolo. E mai mult decât clar", a spus Sergiu Nicolaescu.
De cealaltă parte s-a situat fostul general Victor Stănculescu, cel care şi-a exprimat convingerea că deshumarea va elucida în sfârşit unul dintre marile mistere postdecembriste.
Mult mai sigur pe el s-a arătat a fi Gelu Voican Voiculescu. „Soţii Ceauşescu sigur vor fi găsiţi acolo. Acest act de deshumare este, în sfârşit, un act de normalitate, ca să se poată vedea unde se află. Bine că o să se pună capăt până la urmă acestei probleme", a declarat Voican Voiculescu. Unul dintre personajele-cheie ale procesului şi execuţiei soţilor Ceauşescu, fostul preşedinte Ion Iliescu, nu a putut fi contactat pentru expunerea unui punct de vedere.
Momentul, şi în presa străină
Momentul deshumării a fost preluat imediat şi de către întreaga presă străină. Tonul a fost dat de un material realizat de AFP, care prezintă declaraţia ginerului familiei Ceauşescu, Mircea Opran: „Astăzi, cadavrele vor fi exhumate pentru a obţine probe pentru testarea ADN-ului. Trebuie să ştim dacă ei sunt într-adevăr cei îngropaţi aici".
„Specialiştii au exhumat ceea ce se crede a fi trupurile neînsufleţite ale dictatorului român Nicolae Ceauşescu şi a soţia sale Elena, la cererea familiei", relatează şi Associated Press.
Cotidianul francez „Le Monde" a insistat pe perioada extrem de lungă dintre execuţia celor doi dictatori şi momentul deshumării
rămăşiţelor acestora:
„Exhumarea fostului dictator român Nicolae Ceauşescu şi a soţiei acestuia, Elena, a fost posibilă după 21 de ani", titrează „Le Monde". Informaţia a fost preluată imediat şi de către ziarele spaniole „El Mundo" şi „El Pais", dar şi de către presa din Italia.
Totul într‑o carte
Cartea „Sfârşitul Ceauşeştilor" a lui Grigore Cartianu cuprinde atât misterele morţii cuplului dictatorial, cât şi evenimentele care au precedat căderea regimului comunist în România. Mai mult, lucrarea cuprinde şi dezvăluiri despre comploturile anticeauşiste.
Se încarcă comentariile...
