Ministrul Hunor închide ochii la prada lui Tucă

Actualul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, tolerează afacerea făcută pe şest între predecesorul său, Theodor Paleologu, şi Marius Tucă în „afacerea BPT“. Protocolul dintre Tucă şi Paleologu, prin care ziaristul poate folosi marca „Biblioteca pentru Toţi - BPT“, este desfiinţat de specialiştii în Drept, dar este acceptat de noul ministru al Culturii.

Afacerea „Biblioteca pentru Toţi", prin care fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, i-a oferit marca lui Marius Tucă în baza unui protocol secret, la 2 decembrie 2009, este condamnată de actualul ministru, Kelemen Hunor, prin metoda de operare, dar este acceptată ca variantă de compromis. Actualul ministru merge pe mâna juriştilor din minister, aceiaşi care au tolerat şi protejat afacerea lui Tucă.

Citiţi şi:

Paleologu şi Tucă, tovarăşi de pradă

Furtul BPT: Tucă a avut complici la Ministerul Culturii

Marius Tucă se autodenunţă săptămânal

Hunor: „Trebuia să fie licitaţie!"

Actualul ministru Kelemen Hunor a declarat, ieri, pentru „Adevărul" că ar fi trebuit ca instituţia publică "să iasă pe piaţă" în mod transparent, să obţină prin licitaţie un parteneriat pentru valorificarea brandului „Biblioteca pentru Toţi". „Era mai în regulă să ieşim pe piaţă cu o licitaţie pentru o colaborare. Aşa aş fi făcut eu. Nu comentez, însă, ce au făcut ceilalţi", a declarat ministrul Culturii.

Despre situaţia mărcii naţionale ajunsă pe mâna lui Marius Tucă, ministrul crede că este vina ministerului „pentru că nu a înregistrat la OSIM colecţia «Biblioteca pentru Toţi». Marius Tucă a găsit o nişă şi a speculat", spune ministrul. Hunor crede că dacă s-ar întrerupe protocolul acum, instituţia statului ar pierde procesul intentat Editurii Intact. „Până în 2011 vom asigura bibliotecilor cărţi, prin acest protocol.

Dacă reziliem înţelegerea nu mai avem nimic şi stăm şi în sălile de judecată. Protocolul durează până în 2011. Până atunci, ministerul trebuie să găsească o strategie şi să întocmească o documentaţie fermă pentru a-şi înregistra marca «Biblioteca pentru Toţi» la OSIM", explică ministrul Culturii. Însă, Kelemen Hunor nu are o explicaţie şi pentru faptul că în momentul de faţă Marius Tucă are depusă o cerere la OSIM pentru a înregistra marca pe numele său. Şi, cum ministerul şi-a retras Opoziţia faţă de acest demers, Marius Tucă are toate şansele să primească marca pentru 10 ani, caz în care ministerul nu mai are ce face în 2011.

Despre forma protocolului, ministrul Culturii spune că „juriştii au căutat un compromis. Dacă la sfârşitul protocolului nu vom găsi înţelegere la domnul Marius Tucă în privinţa mărcii «Biblioteca pentru Toţi» vom apela la justiţie. În privinţa retragerii opoziţiei ministerului de la OSIM, nu cunosc îndeajuns problema. În general, însă, referitor la acest caz, eu aş fi ieşit pe piaţă".

Ultima carte scoasă de „Jurnalul Naţional“ nu menţionează parteneriatul cu Ministerul Culturii

O campanie cu dedicaţie „Campania de Promovare a Culturii". Sub această titulatură fostul ministru Theodor Paleologu şi privatul „Domnul Tucă" şi-au ascuns afacerea prin care „Biblioteca pentru Toţi" - marcă naţională, notorie - a ajuns un produs de tarabă. În secret, demnitarul statului şi Marius Tucă s-au înţeles pe 2 decembrie 2009, cu câteva zile înainte de „debarcarea" ministrului, să conceapă un „Protocol de cooperare". Iar prin actul parafat cu ştampila Ministerului Culturii şi Cultelor - în baza „Campaniei de Promovare a Culturii" - Marius Tucă şi-a adjudecat marca naţională.

Ba, mai mult, „Domnul Tucă" (aşa cum este denumit, ca parte, în contract) a reuşit să se şi protejeze din punct de vedere al legilor în vigoare: a obligat Ministerul Culturii să renunţe la acţiunea sa în instanţă împotriva Editurii Intact şi a „Jurnalului Naţional".

„Marius Tucă" a convins Ministerul Culturii să renunţe şi la Opoziţia depusă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), prin care statul se opunea solicitării „persoanei private Marius Tucă" de a-şi înregistra în nume propriu marca „Biblioteca pentru Toţi".

Protocol respectat doar de minister

Protocolul de Cooperare dintre Ministerul Culturii şi „Domnul Tucă" prevede ca fiecare volum distribuit de Editura Intact, sub marca de patrimoniu „Biblioteca pentru Toţi - BPT", să conţină şi următoarea frază: „Campania de Promovare a Culturii este susţinută şi realizată în cooperare cu Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional". Acest anunţ reprezenta o recunoaştere din partea „domnului Tucă" a faptului că instituţia statului are încă în proprietate marca naţională. Numai că, cel puţin în ultimul volum tipărit, „O moarte care nu dovedeşte nimic", ministerul şi sigla sa nu figurează pe nicio copertă.

Marius Tucă, însă, nu are ce să păţească, deoarece protocolul secret nu prevede vreo sancţiune în cazul nerespectării obligaţiilor din document. Pe de altă parte, obligaţiile asumate de Ministerul Culturii au fost duse deja la îndeplinire. Pe 10 decembrie 2009, instituţia statului şi-a şi retras Opoziţia de la OSIM împotriva lui Tucă, iar pe 13 ianuarie 2010 a încetat şi procesul intentat Editurii Intact, pentru că ministerul, în virtutea înţelegerii cu Tucă, nu a timbrat acţiunea cu taxa judiciară de 39 de lei.

Protocolul, un document controversat

Protocolul dintre Paleologu şi Tucă prevede ca Ministerul Culturii să fie menţionat pe coperţile cărţilor „Biblioteca pentru Toţi“

Specialiştii în Drept comercial spun că Protocolul de Cooperare este catalogat drept un subterfugiu prin care părţile au ascuns un adevărat contract a cărui legalitate nu a fost supusă controlului judiciar. Camelia Leceanu, specialist în Drept comercial, declară că „protocolul, care este încheiat în baza HG nr.9/2009 (legea care reglementează activitatea Ministerului Culturii n.n.), stabileşte un cadru general de cooperare, fără a face vreo referire expresă la cesiunea drepturilor patrimoniale de autor.

Însă, calificarea unei convenţii sau a unui contract se face după intenţia comună a părţilor contractante, iar nu după sensul literal al termenilor - prevăzut de Codul Civil - prin interpretarea juridică a clauzelor". La rândul său, avocatul Florin Doran consideră că „protocolul" ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea sa. „De ce s-a ales varianta netimbrării acţiunii formulate de Ministerul Culturii, cu consecinţa respingerii acesteia pentru acest motiv, în schimbul depunerii acestui protocol la instanţă pentru ca aceasta să ia act de tranzacţie?", se întreabă avocatul.

Doran crede că în această situaţie instanţa ar fi putut verifica legalitatea tranzacţiei, iar părţile au dorit să eludeze controlul judecătoresc.