Exclusiv: Ministrul de externe Ahmet Davutoğlu explică ce vrea Turcia

Exclusiv: Ministrul de externe Ahmet Davutoğlu explică ce vrea Turcia

De Ziua Naţională a Turciei, şeful diplomaţiei de la Ankara explică, pentru „Adevărul“, direcţiile de politică externă ale ţării sale şi principiile parteneriatului strategic cu România.

Citiţi şi:

• Turcia se depărtează de UE
• UE are mai multă nevoie de Turcia decât invers
• Turcia caută în Franţa aderarea la UE
• Turcia: Guvernul a exclus Israelul de la un exerciţiu aerian

La scurt timp după ce am preluat funcţia de ministru al afacerilor externe, în iulie, prima mea vizită oficială în Balcani şi în Europa de Sud-Est a fost în România.

Momentul ales pentru această vizită şi simbolismul ei demonstrează clar importanţa pe care Turcia o acordă relaţiilor sale cu România, un vecin apropiat cu care are în comun moşteniri istorice şi culturale; un aliat de încredere şi un partener strategic regional.

Cum relaţiile noastre continuă să atingă cote fără precedent în toate domeniile şi în condiţiile unei puternice voinţe politice de ambele părţi pentru extinderea şi intensificarea mai departe a cooperării, am luat în acest an decizia importantă de a accentua dialogul politic pe baza unui parteneriat strategic.  Această decizie nu numai că deschide noi orizonturi în relaţiile noastre dar, în opinia noastră, are şi un potenţial real de a evolua într-un model exemplar de cooperare la nivel regional. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu partenerii noştri români pentru realizarea acestei promisiuni. 

O experienţă istorică şi geografică unică

Situată, ea însăşi, la răscrucea dintre Balcani, Europa Centrală şi de Est şi Marea Neagră, România este într-o poziţie excelentă pentru a înţelege că o politică externă productivă şi multidimensională nu este o preferinţă, ci o necesitate pentru Turcia.

Politica externă a Turciei este bazată pe ideea unei experienţe istorice şi geografice unice, care îi conferă un simţ al responsabilităţii de care guvernanţii turci trebuie să fie conştienţi şi pe care trebuie să îl accepte cu entuziam. O asemenea responsabilitate istorică motivează interesul Turciei faţă de o vecinătate care înseamnă Balcanii, Caucazul şi Bazinul Caspic, Marea Neagră, estul Mediteranei şi Orientul Mijlociu, din zona Golfului până în nordul Africii.

„Zero probleme cu vecinii”

În ultimii şapte ani, politica Turciei a fost aceea de a asigura “zero probleme” în această vecinătate. Abordarea noastră urmăreşte încheierea disputelor şi creşterea stabilităţii în regiune prin căutarea de mecanisme şi de canale inovatoare pentru rezolvarea conflictelor, prin încurajarea schimbărilor pozitive şi prin construirea de punţi culturale, ale dialogului şi înţelegerii reciproce. Scopul nostru este de a realiza  maximul de integrare şi cooperarea deplină cu toţi vecinii, pe baza a patru principii: securitate comună, dialog politic la nivel înalt, interdependenţă economică şi coexistenţă culturală.

Turcia nu îşi permite luxul de a aştepta criza pentru a o aborda. Acesta e motivul pentru care am adoptat o diplomaţie proactivă de pace în Balcani, în Orientul Mijlociu şi în Caucaz. Am acţionat pentru obţinerea păcii în Liban şi am realizat un program de susţinere a integrităţii teritoriale şi a reconcilierii politice în Irak. Am acţionat pentru a ajunge la o rezolvare a conflictului în războiul ruso-georgian, am propus înfiinţarea unei Platforme de Cooperare şi Stabilitate în Caucaz, care să includă toate ţările din regiune, şi am acordat tot suportul pentru urgentarea procesului Minsk, dintre Azerbaidjan şi Armenia.

Mediator în Orientul Mijlociu

În Orientul Mijlociu, Turcia şi-a mobilizat toate eforturile pentru a obţine scopul comun al unei păci cuprinzătoare şi durabile.  Convorbirile indirecte de pace între Siria şi Israel au fost ţinute sub auspiciile Turciei după o perioadă de opt ani. Suntem mediatori între Irak şi Siria, pentru a dezamorsa tensiunile în relaţiile dintre ele. Procesul trilateral de la Ankara, iniţiat cu Pakistanul şi Afganistanul, în 2007, este în curs de desfăşurare. Acestea sunt numai câteva exemple de contribuţii de politică externă ale Turciei la nivel regional.

Cele două protocoale semnate cu Armenia pe 10 octombrie trebuie, de asemenea, privite în cadrul acestei viziuni pacifiste. Obiectivul nostru în Caucazul de Sud este de a obţine pacea şi stabilitatea pe baza principiilor legislative internaţionale şi potrivit normelor internaţionale. Turcia a arătat clar dorinţa sa sinceră de a rezolva toate problemele pe care le are cu vecinii săi pe baza negocierii şi a dialogului. Sperăm că pasul făcut către normalizarea relaţiilor cu Armenia va avea o contribuţie importantă şi la rezolvarea conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan.

Viitor comun cu Europa

Aderarea la UE continuă să fie un obiectiv strategic al Turciei. Calea către UE, pe care Turcia a pornit în 1963 este una lungă şi complexă. Totuşi, e o cale pe care continuăm să avansăm, în ciuda multor obstacole şi probleme pe care le întâmpinăm.

De aceea trebuie să depăşim discuţiile privind trecutul, să încetăm dezbaterea problemelor anterioare, să încetăm să trasăm frontierele Europei, care nu au existat niciodată, şi să ne concentrăm, în schimb, pe viziunea noastră pentru un viitor comun.

Pentru că acesta e un proces dinamic, de interes crucial nu numai pentru două părţi, dar şi pentru regiune ca întreg. Este alimentat de viziunea comună a Turciei şi a UE. Nu avem în comun numai continentul şi istoria, dar şi viitorul. De aceea, susţinerea ţărilor precum România, prin poziţii obiective şi încurajatoare, este esenţială pentru integrarea Turciei în UE. 

Un nod energetic

Astăzi, în faţa problemelor şi a provocărilor la scară globală, cooperarea regională are semnificaţii şi mai mari. De aceea este o mare oportunitate faptul că preşedinţia turcă a Iniţiativei de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) şi preşedinţia română a Iniţiativei Central-Europene (CEI) au coincis în acest an. România şi Turcia au o viziune comună privind  „avuţia regională”, aceea de a realiza o regiune de permanentă stabilitate şi prosperitate prin stabilirea şi menţinerea unei cooperări regionale eficiente.

Turcia este situată la intersecţia coridoarelor gazeifere Est-Vest şi Nord-Sud. Semnarea Acordului Interguvernamental Nabucco în iulie a fost un pas important către asigurarea de noi rute energetice şi de noi surse de aprovizionare pentru ţările noastre ca şi pentru întreaga Europă. Nabucco este o prioritate strategică pentru Turcia şi suntem gata să colaborăm cu România şi cu toţi ceilalţi parteneri ai noştri pentru a realiza acest proiect cât mai curând posibil. 

Ziua Turciei

Republica Turcia a fost proclamată la 29 octombrie 1923. Mustafa Kemal Ataturk a devenit primul ei preşedinte şi a demarat procesul de modernizare a ţării, desprinzând-o de trecutul otoman.

Profil

Profesorul Ahmet Davutoğlu, 50 de ani, autor al noii doctrine de politică externă a Turciei, este considerat unul dintre cei mai influenţi oameni politici din Orientul Mijlociu. A devenit ministru de externe la 1 mai 2009, după ce a fost consilierul pe probleme internaţionale al primului ministru. Într-un interviu acordat, în iulie 2009, ziarului „Adevărul”, a afirmat că UE trebuie să accepte Turcia, dacă vrea să joace un rol global. De numele lui Davutoglu este legată şi noţiunea de „neo-otomanism”, care se referă la  politica Turciei în Orientul Mijlociu.