VIDEO Ministerul Culturii, plăţi ilegale de 26 de milioane €

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În anul 2009, instituţia condusă de Theodor Paleologu a încadrat lucrări de construcţii la drepturi de autor, potrivit  unui raport al Corpului de Control al prim-ministrului. Statul a folosit această formulă de plată inclusiv pentru înlocuirea instalaţiilor sanitare sau a aparatelor de aer condiţionat.

Ministerul Culturii a plătit, în anul 2009, în mod ilegal, 26 de milioane de euro sub formă de drepturi de autor, este concluzia unui raport al Corpului de Control al prim-ministrului obţinut de „Adevărul". În perioada la care se referă raportul, ministerul a fost condus de democrat-liberalul Theodor Paleologu.

Citiţi şi:

Paleologu şi Tucă, tovarăşi de pradă

Urmareste mai sus interventia Corinei Dragotescu la Realitatea Tv, despre acest subiect!

Urmareste mai sus interventia lui Eugen Chelemen la Realitatea Tv, despre acest subiect!

Banii s-au dus în cea mai mare parte pe lucrări de construcţii şi amenajări care nu puteau fi încadrate la categoria drepturi de autor, se afirmă în raport. Statul a plătit drepturi de autor inclusiv pentru înlocuirea instalaţiilor sanitare sau a aparatelor de aer condiţionat.

Şi aceasta în condiţiile în care Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) avertizase, înainte de semnarea contractelor, că lucrările respective nu pot fi încadrate în categoria drepturi de autor. Mai mult, ANRMAP recomanda folosirea procedurii de achiziţie pe bază de licitaţie, ocolită în ambele cazuri.

În loc să taie cheltuielile de consum, premierul Emil Boc foloseşte celebra-i coasă pentru a reteza fondurile de investiţii

Esti profesor? Esti scriitor? Esti actor? Comenteaza aici cum ai fost afectat de impozitarea drepturilor de autor!

Instalaţiile sanitare şi drepturile de autor

La 25 noiembrie 2008, Muzeul Naţional de Istorie „Grigore Antipa" a semnat un contract de cesiune de drepturi de autor în valoare de 13 milioane de euro. Potrivit documentului, în cursul anului 2009, Ministerul Culturii, instituţia în subordinea căreia se află muzeele, a început să plătească banii, cu toate că lucrările incluse în contract au fost încadrate incorect în categoria drepturilor de autor. Şi aceasta pentru că, în contract, au fost amestecate în mod incorect lucrări de construcţii, neîncadrabile în categoria drepturilor de autor, cu lucrări care puteau fi încadrate la drepturi de autor.

Contractul prevedea, printre altele, dezafectarea spaţiilor expoziţionale existente, realizarea sistemelor de ambalare pentru bunurile muzeale şi manipularea acestora. De asemenea, contractul prevedea realizarea unor sisteme termice şi de climatizare, a unor instalaţii electrice de curenţi tari şi slabi, a unor sisteme de incendiu şi instalaţii video sau amplasarea de platforme pentru persoane cu dizabilităţi. Mai mult, potrivit contractului, „instalaţiile sanitare existente vor fi înlocuite cu unele moderne pentru asigurarea unei funcţionalităţi şi a unui confort optim şi corespunzător destinaţiei acestora".

Potrivit controlorilor gu vernamentali, încadrarea la drepturi de autor a permis muzeului să atribuie contractul prin procedura de achiziţie cu o singură sursă.

Model exportat de la Bucureşti la Cluj-Napoca

Modelul a fost urmat şi în provincie. La 25 noiembrie 2009, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, aflat în subordinea Ministerului Culturii, a încheiat un contract în valoare de 13 milioane de euro pentru amenajare muzeală. Şi în acest caz, raportul menţionează faptul că încadrarea sub formă de drepturi de autor s-a făcut în mod ilegal.

Banii urmau să fie destinaţi reorganizării expoziţiei muzeului printr-o serie de lucrări constând, printre altele, în înlocuirea sau refacerea finisajelor interioare la pardoseală, pereţi şi tavane. Contractul viza şi înlocuirea elementelor de tâmplărie de la uşi şi ferestre, dar şi asigurarea climatizării spaţiului interior cu echipamente de ultimă generaţie.

Contractul mai prevedea amplasarea de ecrane informatice interactive (display cu touch screen) corelate cu softuri de grafică 3 D. Echipa de control consideră că încadrarea acestor acţiuni în categoria drepturi de autor încalcă legea. „În conformitate cu prevederile articolului 7 din legea nr. 8/1996 nu rezultă că obiectul ce constituie dobândirea drepturilor de autor poate include în actul de creaţie unele lucrări cu caracteristici preponderente în domeniul construcţiilor", au constatat controlorii.

De altfel, un punct de vedere similar formulase şi ANRMAP, înainte de semnarea contractului. ANRMAP precizase că proiectul respective se încadrează în legislaţia uzuală pentru achiziţiile publice, şi nu la drepturi de autor - pentru că un contract care include lucrări de ambele tipuri (de exemplu construcţii plus drepturi de autor) nu poate fi încadrat la drepturi de autor.

Cu toate aceste semne de întrebare în privinţa contractului, până la sfârşitul anului 2009, Ministerul Culturii a rectificat de cinci ori bugetul muzeului pentru a asigura sumele de bani care trebuiau plătite firmei care câştigase contractul.

Circuitul semnăturilor în minister

Ministerul Culturii, în calitate de ordonator principal de credite, avea datoria să nu plătească banii decât după verificarea legalităţii, afirmă autorii raportului. Potrivit reglementărilor interne, angajarea cheltuielilor ce depăşesc suma de 125.000 de euro era aprobată de ministrul Culturii şi Cultelor.

În martie 2009, ministrul Paleologu i-a delegat această competenţă secretarului general Mircea Cristian Staicu. Raportul menţionează că în 2009 „prerogativele de ordonator principal de credite au fost exercitate cu preponderenţă de secretarul general". 

Paleologu, prea ocupat să dea explicaţii

Fostul ministru al Culturii Theodor  Paleologu nu a răspuns întrebărilor noastre pe marginea raportului. Theodor Paleologu nu a avut nicio reacţie după ce l-am informat, de mai multe ori, prin SMS despre întrebările pe care vrem să i le punem.

După mai multe încercări, fostul ministru a răspuns la telefon, dar a susţinut că este foarte ocupat şi nu poate oferi lămuriri în legătură cu acest caz. „Nu ştiu cine sunteţi, trimiteţi prin SMS ce vreţi să mă întrebaţi", a spus Paleologu, după care a închis telefonul.

Nu am primit un răspuns nici de la Direcţia Buget, Finanţe, Contabilitate a Ministerului Culturii. Am sunat de mai multe ori şi am explicat că avem întrebări despre un raport al Corpului de Control, dar ni s-a transmis că Roxana Bălăuţă, director adjunct, nominalizată în raport, este fie plecată, fie într-o şedinţă importantă.

Explicaţii de la Cluj

Viorica Crişan, director general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, s-a arătat surprinsă în momentul în care i-am spus despre ce este vorba. „Aveţi dumneavoastră acest raport?" Ea a susţinut că nu făcut decât să aplice  formula care i-a fost sugerată de responsabilii ministerului. „Eu, înainte de semnarea contractului, am vorbit la minister, şi mi s-a spus că asta este soluţia pe care ei au identificat-o. Am vorbit şi la Direcţia de Buget, vă daţi seama că nu am acţionat de capul nostru", a explicat Viorica Crişan.

Despre conţinutul documentului, ea susţine că lucrurile trebuie privite nuanţat. „Sunt conştientă că din punct de vedere contabil, lucrurile pot fi văzute în acest fel, tranşant. Din punctul meu de vedere, al unui specialist în domeniu, pot să vă spun că am acceptat acest procedeu pentru a amenaja un muzeu. Nu poţi separa partea de creaţie de activităţile conexe", afirmă Viorica Crişan. Ea recunoaşte că a primit un punct de vedere al ANRMAP prin care i se recomanda folosirea procedurii pe bază de licitaţie. „Însă nu poţi separa o sală privitoare la neolitic de celalalte lucrări din proiect", afirmă Viorica Crişan. 

Practicat de stat,  interzis pentru particulari

Sebastian Vlădescu, fostul ministru al Finanţelor



Principalul avantaj al unui contract pe drepturi de autor între un minister şi o firmă este ocolirea licitaţiei, afirmă specialiştii în domeniu. „În cazul în care contractele s-ar fi semnat pe baza ordonanţei privind achiziţiile publice, licitaţia ar fi fost obligatorie, dar în cazul legii privind drepturile de autor nu este", a declarat un specialist contactat de „Adevărul". Pe de altă parte, în cazul unui contract pe drepturi de autor  care priveşte un concept, în momentul încetării contractului, ministerul nu mai poate folosi conceptul decât cu aprobarea firmei.

Cum a tăiat Boc drepturile de autor

Reglementările privind drepturile de autor au fost introduse în România prin Legea 8/1996 pentru opere literare, artistice sau ştiin'ifice, precum şi alte  opere de creaţie intelectuală. Contractele pe drepturi de autor puteau fi încheiate atât cu firme, cât şi cu persoane particulare.

Regimul drepturilor de autor presupunea anumite avantaje în relaţia dintre o firmă şi angajaţii săi. Angajatorul nu plătea asigurări de şomaj, sănătate sau pensie, iar impozitul era de 10%, faţă de 16% . În luna august a acestui an, Guvernul Emil Boc a anulat, practic, drepturile de autor, prin decizia de a introduce obligativitatea plăţii asigurărilor de şomaj, sănătate sau pensii şi pentru acest tip de contracte .

În România existau, în august 2010,  500.000 de beneficiari ai drepturilor de autor. Obligarea acestora de a-şi plăti personal noile contribuţii a provocat haos din cauza proastei organizări. Deranjaţi de articolele din presă pe această temă, o serie de oficiali guvernamentali, precum ministrul Muncii, Mihai Şeitan, sau cel al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, i-au acuzat pe ziarişti că beneficiază în mod incorect de drepturi de autor.

Sebastian Vlădescu, fostul ministru al Finanţelor

Corina Dragotescu, despre tunul de la Ministerul Culturii (II)

Lucian Pop despre tunul de la Ministerul Culturii

Grigore Cartianu despre tunul de la Ministerul Culturii

Eugen Chelemen, despre tunul dat la Ministerul Culturii

În loc să taie cheltuielile de consum, premierul Emil Boc foloseşte celebra-i coasă pentru a reteza fondurile de investiţii

Esti profesor? Esti scriitor? Esti actor? Comenteaza aici cum ai fost afectat de impozitarea drepturilor de autor!

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite