Ion Ţiriac, agentul "Titi Ionescu"

Ion Ţiriac a fost trei ani „sursa Titi Ionescu“

Ion Ţiriac a fost trei ani „sursa Titi Ionescu“. Fostul tenismen Ion Ţiriac a semnat, conform CNSAS, un angajament cu fosta Securitate la 11 iulie 1963. După trei ani, colaborarea înceta din cauza „relei-voinţe“ a „sursei“.

„Titi Ionescu". Acesta era numele de cod cu care fostul mare tenismen - astăzi ocupantul locului trei în Top 500 miliardari, întrocmit de Adevărul Holding - dădea note scrise la Securitate.

Dan Voiculescu a încercat să distrugă cariera unui coleg printr-o notă informativă catre Securiate

Mai citeşte şi:

Marius Oprea: „Suntem conduşi de circa 10.000 de ticăloşi”

Adjuncţii Securităţii din perioada 1989 au ajuns prosperi oameni de afaceri

Fostul şef al Securităţii Timiş: „Viaţa mea e distrusă 100 la sută”

Titular al dosarului de reţea R 238360, Ion Ţiriac a fost recrutat în vara lui 1963, anul în care miliardarul s-a căsătorit cu handbalista germană Erika Braedt.

Avea 24 de ani şi îşi croise deja drumul în viaţă cu ajutorul rachetei de tenis. „Tennis Guru", cum îl numea presa internaţională, avea să devină agent în cea mai opresivă instituţie a statului comunist - Securitatea.

Contactat telefonic pentru a spune ce l-a îndemnat să-şi pună semnătura pe un angajament al Securităţii, în vremuri în care orice cuvânt putea distruge destine, Ion Ţiriac a fost de negăsit. „Este în concediu, până după 20 februarie", ne-a răspuns asistenta personală a omului de afaceri, Geta Uglai.

Rolul lui Ţiriac în reţeaua Securităţii era de a da informaţii despre „sportivi şi delegaţi străini care vin în Republica Populară România, pe linie sportivă, şi care sunt suspecţi". Conform CNSAS, Ion Ţiriac a făcut mai multe informări către Securitate, însă doar două au fost scrise.

Tenismenii, bibeloul şi mantoul

În „poveştile" scrise pentru Securitate, Ion Ţiriac a dat detalii din discuţiile pe care le avea cu colegii sud-africani, tenismenii Abe Segal şi Gordon Forbes, veniţi, în vara anului 1963, în România pentru Cupa Davis.

Ţiriac era în echipă cu Alexandru Bardan - în prezent vicepreşedinte la Federaţia Română de Tenis. I-au bătut, la dublu, pe sud-africani, cu 3-2.

La acea vreme, ziarul „Scânteia" a relatat despre meciul câştigat de români într-o ştire de doar câteva rânduri, în timp ce Ţiriac dădea, la 11 iulie 1963, o notă scrisă la Securitate de o filă, în care informa fiecare mişcare a sud-africanilor pe pământ românesc.

„M-au rugat să-i conduc în strada Agricultori, la tovarăşa M.O. căreia aveau să-i înmâneze un pachet din partea unchiului ei (după cum am aflat), jucătorul de tenis C, care este stabilit în străinătate. Întrucât acele persoane nu se puteau înţelege, am fost nevoit să fac pe translatorul".

Relatarea îşi urmează firul: „Cuvintele ce s-au schimbat au fost simple urări de bine, atât din partea celor care au venit, cât şi din partea mamei sus-numitei M.O., pare-se sora lui C. Înainte de a face deplasarea în Anglia, am fost căutat de tovarăşa M.O. pentru a duce un bibelou, după cum mi-a spus, unchiului ei. Nu am luat acest bibelou cu mine".

Mişcările jucătorilor sud-africani Segal şi Forbes au rămas istorii scrise în registrele Securităţii. Aşa se face că pe o foaie îngălbenită de cei aproape 50 de ani scurşi de la ziua în care Ion Ţiriac împărtăşea ce ştia cu ofiţerii de Securitate stă scris cum Segal şi Forbes
i-au dat, în timpul unui turneu din Anglia, un mantou: „Să-l duc tovarăşei O". Nu l-a dus : „Acest mantou l-am adus şi îl am la mine acasă".

Urmează alte date din turneul din Anglia : „Tot în timpul şederii mele în Anglia i-am întâlnit pe foştii mei colegi de sport - B.N. şi soţia lui, M.N. Cu ocazia discuţiilor purtate am aflat că B.N. este inginer constructor la firma Marks Spencer, iar soţia lui este profesoară de tenis la un liceu francez din Londra".

Notă despre fiii Prinţului Sturdza

Nota informativă cuprinde şi date despre întâlnirea lui Ţiriac, în Anglia, cu fiii prinţului Sturdza, printre care şi Dimitrie Sturdza, în prezent consul onorific al României la Zürich. Împătimit de tenis în tinereţe, Dimitrie Sturdza este unul dintre prietenii lui Ţiriac.

Cu toate acestea, omul de afaceri a consemnat, în 1963, detaliile uneia dintre întâlniri: „Tot în această deplasare, am întâlnit pe fiii prinţului S., care au participat la aceste turnee de tenis. Am jucat împreună cu ei tenis. Au abordat în discuţii orice problemă privind sportul sau discuţii amicale şi s-au arătat foarte dornici de a vizita ţara".

Familia Sturdza era stabilită în Norvegia. Dimitrie Sturdza nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei. Tot la 11 iulie 1963, Ion Ţiriac a mai dat o notă informativă scrisă despre turneul de tenis din luna mai de la Paris, povestind cum a primit şase sticluţe cu lac de unghii.

Drumul de la „Titi" la „Tănase"

Fosta glorie a tenisului nu a prea a confirmat în activităţile conspirative, fiind îndepărtat din reţea la 6 decembrie 1966. „De fiecare dată a furnizat materiale fără importanţă, deşi avea posibilităţi (...). Dat fiind faptul că agentul «Titi Ionescu» în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea-voinţă (...) propunem abandonarea agentului «Titi Ionescu» şi predarea dosarului personal la Serviciul C", nota ofiţerul care îl recrutase pe Ţiriac.

În 1966, sursa „Titi Ionescu" a devenit urmăritul „Tănase": Ţiriac a fost transformat din agent al Securităţii în urmărit, în scopul „cunoaşterii naturii legăturilor din străinătate şi cu rude din partea soţiei aflate în RFG".

Verdict CNSAS: Nu a colaborat

CNSAS a decis că lui Ţiriac nu i se poate imputa calitatea de colaborator al Securităţii, întrucât nu a denunţat activităţi potrivnice statului comunist şi, în acest fel, nimeni nu a avut de suferit ca urmare a notelor informative date de fostul tenismen.

Bardan : „Nu cred că a fost recrutat"

Fost tenismen din echipa României de Cupa Davis, Alexe Bardan nu crede că Ion Ţiriac ar fi colaborat cu Securitatea. „Din câte ştiu, în acele timpuri, el era angajat la clubul Dinamo, care era echipa Securităţii, deci nu avea cum să fie recrutat. Cred că avea chiar un grad de ofiţer, locotenent mi se pare", rememorează Alexe Bardan.

În 1963, Bardan a debutat în echipa de Cupă Davis şi ne-a spus că nu avea experienţă cu jucătorii străini, pe care nu îi cunoştea aşa de bine ca partenerul său Ion Ţiriac. „Nu am simţit nimic schimbat la Ţiriac în acea perioadă. A jucat chiar foarte bine", mai spune el.