Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova: „Unirea cu România nu e pe agenda noastră“

Mihai Ghimpu crede în posibilitatea înlăturării efectelor Pactului Ribbentrop-Molotov, dar afirmă că lucrurile nu trebuie forţate în acest sens. El spune că aderarea Moldovei la UE se poate realiza şi în trei ani.

Nu se fereşte nici acum să declare că este în favoarea revenirii Basarabiei în graniţele României, deşi deţine funcţia de preşedinte interimar al republicii de peste Prut.

CITEŞTE ŞI

Neagu Djuvara: “O republică independentă de România între Prut şi Nistru este o monstruozitate!”

Mihai Ghimpu, cel care în calitate de preşedinte al Parlamentului de la Chişinău asigură interimatul funcţiei deţinute până nu de mult de către Vladimir Voronin, spune că unirea este un proiect ce va veni de la sine, pe fondul accesului tinerilor la istoria nefalsificată de bolşevici. El arată că, în momentul de faţă, prioritară este menţinerea coaliţiei democratice din Republica Moldova.

„Adevărul": Alianţa pentru Integrare Europeană va supravieţui alegerilor anticipate?

Mihai Ghimpu: Alianţa a fost formată pentru activitatea actualului Parlament şi trebuie să se menţină. Nu are altă cale. Destrămarea alianţei înseamnă spulberarea speranţelor cetăţenilor într-un viitor bun, într-un viitor european. Chiar dacă apar unele probleme, pe noi trebuie să ne menţină chestiunile pe care ni le-am asumat şi pe care trebuie să le rezolvăm.

Trebuie să lăsăm deoparte micile neînţelegeri, normale de altfel, pentru că suntem diferiţi şi avem programe separate. În caz de alegeri anticipate, Alianţa decade de la sine. Dar vom vedea... Sunt şi variante de a merge împreună în alegeri. În caz că vom merge separat, Alianţa trebuie să reapară după alegeri.

Vi se mai pare Marian Lupu un preşedinte bun pentru Republica Moldova în momentul de faţă?

Eu sunt un om de echipă, cu un caracter mai romanic, mai impulsiv, dar calculat în decizii. Dacă noi am avut înţelegerea - că doar aşa s-a format Alianţa! - ca funcţia de preşedinte să revină Partidului Democrat, atât cât suntem în Alianţă eu îmi menţin poziţia potrivit căreia Lupu este candidatul nostru. Asta cu toate că domnia sa a declarat că nu mai este candidatul Alianţei. În caz că vom avea alegeri anticipate şi o decizie prin care preşedintele să fie ales de către cetăţeni, prin vot direct, e o problemă care trebuie discutată.

Veţi candida la Preşedinţie în cazul introducerii votului direct?

În cazul în care vor avea loc doar alegeri prezidenţiale trebuie menţinut Lupu, în opinia mea, asta pentru a menţine Alianţa. Nici ieri, nici azi, nici mâine, niciunul dintre partidele care compun Alianţa nu a avut şi nu va avea majoritatea. În cazul în care vor avea loc concomitent alegeri parlamentare şi prezidenţiale, e o altă situaţie. Într-o asemenea situaţie, candidatul la Preşedinţie trage partidul. Cea mai importantă pentru mine este unitatea, nu funcţia. Nu e important ce ţi-a revenit - preşedinte al Parlamentului, al Republicii, premier -, ci ceea ce ai făcut.

Premierul Vlad Filat ar fi un candidat la Preşedinţie potrivit pentru Alianţă?

Urmează să discutăm între noi. Eu cred că răspunsul la această întrebare nu poate fi dat înainte de a organiza o întâlnire în formatul complet al Alianţei.

„Sunt primul preşedinte care a spus adevărul"

Care credeţi că este cauza scăderii partidului dumneavoastră în sondaje, în contextul în care partidele domnilor Filat şi Lupu au crescut constant?

Ştiţi că omului nu-i place când îi spui adevărul în faţă. Eu sunt primul preşedinte al Parlamentului şi al Republicii care a spus adevărul - că sunt român, că vorbesc limba română. Când am fost întrebat dacă sunt unionist am răspuns: „Da, sunt unionist, numai că nu promovez această idee întrucât programul asumat de noi are cu totul alte obiective. Venind dintr-o societate sovietică unde cetăţenii au fost amăgiţi şi manipulaţi, nu aveam cum să înţelegem anumite lucruri. Aceasta cred că este cauza scăderii noastre în sondaje, dar sondajele se pot schimba de la o zi la alta. Vom vedea rezultatul în caz de alegeri.

Figurează cumva proiectul unirii cu România pe agenda partidului dumneavoastră?

Nu. Spun, ca să fie clar pentru toţi cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului: din păcate, fiind aşezaţi la răscrucea drumurilor, această poziţionare ne-a creat, nouă, românilor, numai probleme. Avem un trecut foarte dureros. Şi acum unii declară interese strategice în această zonă. Din cauza acestei politici care a condus la ocupaţia (n.r. - Basarabiei ) din 1812 şi la cea din 1940, acum sunt două state la baza cărora stau românii, urmaşii daco-romanilor. Curiozitatea este că vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi identitate, un trecut puţin diferit, dar că nu putem îndepărta consecinţele ocupaţiei Rusiei ţariste şi apoi a Rusiei sovietice. Cele două state au cetăţeni cu mentalităţi diferite, formaţi diferit. Mai mult, ai noştri sunt departe de a cunoaşte adevărata lor istorie, adevăratele rădăcini.

Sunt cetăţeni care doresc unirea şi procentul lor creşte întrucât sunt tinerii care cunosc adevărata istorie. Acest deziderat rămâne la discreţia timpului şi a viitoarelor generaţii. Dar să vorbim astăzi despre unire nu face pentru că obiectivul Alianţei este integrarea europeană. E o problemă foarte delicată şi ea trebuie să vină de la sine, nu de la politicieni.

„Ne-am putea integra în UE şi în trei - cinci ani"

Când credeţi că s-ar putea realiza integrarea europeană a Republicii Moldova?

Cred că cinci, zece ani ar fi un termen realist. Dar, cu voinţă politică, ne-am putea pregăti şi în trei - cinci ani. Vedeţi, şi Uniunea Europeană ar trebui să aibă mai multă voinţă politică...

Cum ar trebui să se poziţioneze Republica Moldova în relaţiile cu Federaţia Rusă şi Ucraina asupra conflictului transnistrean?

Să-şi menţină integritatea, independenţa şi să aducă viaţa democratică şi prosperă în partea aceasta a Nistrului. Trebuie să fim un exemplu pentru cetăţenii din stânga Nistrului, arătându-le ce înseamnă democraţia şi respectul faţă de oameni, nu faţă de interesele politice de conjunctură. Abordarea trebuie să fie cea europeană.

Carte de vizită

-Mihai Ghimpu s-a născut la 19 noiembrie 1951 în comuna Coloniţa (Chişinău).
-Este de profesie avocat.
-Este preşedinte al Partidului Liberal din Republica Moldova (din 1998).
-Deţine funcţia de preşedinte al Parlamentului de la Chişinău şi de şef interimar al statului.