Masteratul e necesar pentru că studiile de licenţă sunt prea scurte

al relevanţei pentru piaţa muncii. În multe cazuri, conţinutul celor patru ani de studiu tradiţionali a fost, pur şi simplu, comprimat, fără alte modificări, în trei ani, ceruţi de Procesul

al relevanţei pentru piaţa muncii. În multe cazuri, conţinutul celor patru ani de studiu tradiţionali a fost, pur şi simplu, comprimat, fără alte modificări, în trei ani, ceruţi de Procesul Bologna. Deşi au semnat acorduri în acest sens, sunt universităţi care nu-şi asumă în mod serios responsabilitatea faţă de studenţi, refuzând să recunoască creditele şi să echivaleze perioadele de studii petrecute în străinătate. Acestea sunt câteva dintre rezultatele analizei "European Universities Implementing Bologna", o cercetare realizată de Asociaţia Universităţilor Europene în şaizeci şi două de universităţi din 29 de ţări, la care România a participat prin Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Curriculumul - mai rigid
Prea multă reformă, în prea puţin timp. Aceasta este una dintre nemulţumirile majore ale instituţiilor de învăţământ superior care s-au supus analizei. Dacă în unele universităţi profesorii au spus că nu înţeleg utilitatea acestor schimbări, în altele, criticile au vizat volumul enorm de muncă pe care îl presupun transformările. În alte cazuri, cadrele didactice s-au oprit asupra efectelor negative pe care le-a adus cu sine concentrarea reglementărilor de la Bologna asupra activităţii de predare: curriculumul a devenit mai rigid, cu prea puţine spaţii pentru inovaţie şi creativitate. Concret, în multe universităţi, cursurile celor patru ani au fost înghesuite, pur şi simplu, în cei trei ani ai ciclului de licenţă. "Dar Bologna nu înseamnă să predai aceleaşi conţinuturi într-o perioadă mai mică de timp", se precizează în raport. Reprezentanţii universităţilor au subliniat, de asemenea, şi dificultăţile legate de studenţii "prinşi între reglementările vechi şi cele noi".

Reducerea anilor de studiu afectează standardele academice?
Sunt trei ani de studiu suficienţi? Este această nouă diplomă credibilă în ochii angajatorilor? Acestea sunt principalele dileme ale profesorilor şi ale reprezentanţilor conducerii celor şaizeci şi două de universităţi. "În ochii multora, reducerea anilor de studiu pare a fi sinonimă cu scăderea standardelor academice. Validitatea unei diplome de licenţă de trei ani este pusă sub semnul întrebării mai ales în domenii precum inginerie, fizică şi arte frumoase", se precizează în raport. "Sumedenie de suspiciuni au fost ridicate asupra acestui model de tip one size fits all, adoptat prin impunerea studiilor de trei ani: în cazul anumitor specializări, durata de trei ani e prea mică pentru obţinerea unei diplome reprezentative, motiv pentru care e nevoie de autonomie în realizarea programelor". Studii masterale sau integrare pe piaţa muncii? Aceasta este, după noile reglementări, dilema studentului din zilele noastre. În ţări precum Marea Britanie sau Irlanda, majoritatea studenţilor părăsesc universitatea după obţinerea diplomei de licenţă, optând pentru a face un master mai târziu. În alte ţări europene, studenţii nu au prea multe informaţii despre valoarea unei diplome de licenţă şi îşi fac planuri să urmeze cursuri de master, "aşa, ca să fie siguri", adesea încurajaţi de profesori. De altfel, în ţările cu pricina nici angajatorii nu se dovedesc a fi mai bine informaţi, cât priveşte menirea şi valoarea diplomei de licenţă. "Instituţiile de învăţământ superior ar trebui să intensifice dialogul cu angajatorii pentru a da diplomei de licenţă mai multă credibilitate", se mai spune în raportul de evaluare.

Creditele transferabile - ignorate
Mare parte a universităţilor analizate au declarat că au implementat ECTS - Sistemul European de Transfer al Creditelor - şi că îl folosesc atât pentru acumulare/evaluare, cât şi pentru transferul studenţilor. Aşa stau lucrurile, conform raportului, în Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Olanda, România, Suedia şi Elveţia. De asemenea, multe universităţi s-au declarat în favoarea utilizării Suplimentului la diplomă, cu o serie de observaţii: fişele matricole ale studenţilor nu conţin toate datele necesare, în multe ţări nu există baze de date bine puse la punct, procesul de realizare a suplimentului este costisitor, mai ales în ce priveşte traducerea. Dacă instituţiile de învăţământ care folosesc deja ECTS nu au probleme în recunoaşterea perioadelor de studii pe care studenţii lor le petrec la alte instituţii, sunt şi o serie de universităţi despre care studenţii se plâng că le pun beţe-n roate la întoarcere: cazuri în care procesul de recunoaştere este deosebit de dificil, dacă nu imposibil, cazuri în care cursurile din străinătate sunt recunoscute ca "opţionale" sau "facultative", şi nu ca parte a programei obligatorii. "Principiul lui Erasmus încredere reciprocă trebuie să fie acum mai important decât oricând. Universităţile ar trebui să compare rezultatele educaţionale reale, şi nu să caute conţinuturi identice cu cele proprii", se spune în acelaşi raport.