Adevarul.ro

Adevarul pentru
iPhone, iPad si Android

Mărturiile fostului soţ al Hertei Müller

14 octombrie 2009, 21:21 |  Autor: Lavinia Bălulescu  | 

Mărturiile fostului soţ al Hertei Müller

Mărturiile fostului soţ al Hertei Müller

 

Retras şi extrem de discret, Richard Wagner, fostul soţ al Hertei Müller , laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, a evitat de multe ori să îşi exprime reacţia în presă în legătură cu ascensiunea fostei sale soţii.


Vasăzică, se poate, de Andrei Pleşu
Citiţi şi:
Contactat de jurnaliştii de la ziarul „Adevărul de Seară”, Wagner a acceptat să răspundă la câteva întrebări.

„Aveam microfoane instalate în bloc“

Viaţa în anii comunismului a fost un coşmar pentru Herta Müller şi soţul ei. „În 1985, situaţia devenise insuportabilă. Cea mai cumplită experienţă a fost cretinismul cultului personalităţii, degradarea treptată a vieţii sociale. Plecarea am hotă­rât-o împreună”, a mărturisit artistul. Fostul soţ al Hertei Müller a mai spus că a fost determinat să părăsească ţara prin diverse tactici ale regimului.

„Dacă am fi vrut să plecăm din România, am fi plecat mai demult. În 1985, am trimis un memoriu la Paşapoarte şi după o procedură de un an şi jumătate am primit aprobarea. Au vrut să scape de noi”, a adăugat Wagner. 

Fostul soţ al Hertei Müller nu a dorit să dea prea multe detalii referitor la problemele pe care le-au cauzat comuniştii, dar a ţinut să precizeze că amândoi au fost urmăriţi şi persecutaţi. „În locuinţa noastră, într-un bloc-turn din zona stadionului, în Timişoara, erau instalate microfoane începând din toamna anului 1984”, a mai spus scriitorul.

Herta nu se aştepta să primească premiul

Presa germană a speculat că Wagner ar fi anunţat-o pe Hertei Müller de primirea Premiului Nobel, dar scriitorul a spus că nu i-a dat el vestea, dar că s-a bucurat pentru ea. „Locuim amândoi în Berlin. Ne vedem din când în când. Ea nu s-a aşteptat să primească premiul. Eu, în schimb, eram sigur de asta de ceva vreme”, a mărturisit Wagner.

La plecarea din România, Herta şi Richard au mers direct în Berlin, unde au fost primiţi printre prieteni. „Oraşul fiind aşezat într-un fel între Est şi Vest, era şi cel mai interesant loc în Germania. Amândoi am lucrat, de la început şi până astăzi, ca scriitori liber-profesionişti“, a mai spus Richard Wagner.

Securiştii, pe urmele grupului de scriitori

Din Grupul de Acţiune în Banat, format din scriitori de limbă germană din Timiş, au făcut parte Herta Műller şi Richard Wagner alături de prozatorul şi eseistul William Totok. Acesta din urmă a şi publicat pe blogul său documente ale fostei Securităţi în care se arată care erau metodele şi planurile de compromitere a Hertei Műller chiar şi după ce aceasta părăsise ţara. În prezent, niciunul dintre membrii „Aktionsgruppe Banat“ nu mai trăieşte în România.

Richard Wagner

Scriitorul în vârstă de 57 de ani s-a născut la Lovrin, în judeţul Timiş, şi în anul 1972 a fost cofondator al Aktionsgruppe Banat (Grupul de Acţiune Banat), o grupare de autori de limbă germană din Timişoara. În anul 1987,
Richard şi soţia sa, Herta Müller, au plecat în Germania Federală, după îndelungi presiuni ale regimului comunist.

Azi în „Adevărul literar şi artistic“ Şase pagini despre laureata Premiului Nobel pentru Literatură, de anul acesta

















Introdu codul de mai jos:


* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.



Trimite Anuleaza
TRIMITE
0 comentarii
 
     

    Ramona Ursu

    Nu e „Ferma animalelor“. De fapt, e o nedreptate să compari porcul cu acei indivizi fără scrupule, plini de nesimţire şi cu un tupeu mare cât toate haznalele României adunate la un loc. Continuare

    Fericirea de a îngheţa într-un tren din Bărăgan

    Grigore Cartianu

    Declaraţia săptămânii nu vine de la eterna gâlceavă din Palatul Parla­mentului, ci dintr-un alt palat, situat în apropierea Gării de Nord.

    Nimic pentru România

    Petre Barbu

    N-am scris pentru România şi nici pentru patronii gazetelor. Am scris aşa, ca să mă cred Dumnezeu.

    Boala noastră fără leac

    Radu Paraschivescu

    Există trei borne obligatorii pe traseul suspicionitei româneşti în tranziţie.

    Inaniţia la români

    Dan Străuţ

    La prima vedere, e doar statistică: România – o ţară „eminamente agrară“ – importă mâncare de peste trei miliarde de euro pe an, iar în anul agricol de vârf 2011 importurile agroalimentare au atins recordul istoric de 3,7 miliarde de euro.

    Corupţia ca stare de fapt

    Liviu Avram

    Butada care caracterizează guvernările de stânga-dreapta din România: unii sunt prea hoţi, ceilalţi sunt prea proşti.

    Adevarul on Facebook
     
    anuntexpres.ro - widget 5 articole