Pe ce vrea să pună mâna Marius Tucă

Cărţile BPT, editate de Ministerul Culturii şi Editura Minerva, au marcat copilăria multor generaţii de români.Vârstnici, adulţi sau copii, românii cunosc marca BPT. Au moştenit cărţile din generaţie în generaţie. Impresiile acestor oameni sunt mărturii ale notorietăţii unei mărci furate.

Cărţile colecţiei autentice „Biblioteca pentru toţi” (BPT) sunt cunoscute în toate colţurile ţării.  Practic, nu există  bibliotecă în casele românilor care să nu aibă pe rafturi cărţi din această colecţie. Este o dovadă a notorietăţii acestei mărci, dovadă care ar fi trebuit să stea în calea contrafacerii operate de Marius Tucă şi de complicii săi.

Oradea: „Cărţile BPT sunt averea mea“

Iuliana Bui are 61 de ani şi colecţionează cărţi de când a primit primul salariu, în anii ‘70. „Cărţile sunt averea mea”, recunoaşte orădeanca, pentru care „Biblioteca pentru toţi” înseamnă mai mult decât o colecţie. „Sunt ceea ce sunt astăzi graţie acestor cărţi. Am crescut şi m-am format ca om prin ceea ce am descoperit cu ajutorul lor. «Biblioteca pentru toţi» este o parte din mine”, spune Iuliana. Ea e hotărâtă să lase colecţiile sale fiului şi nepoţilor săi.

Hunedoara: din generaţie în generaţie

Diana Maroleanu din Deva are, în bibliotecă, peste 200 de cărţi din colecţia „Biblioteca pentru toţi”. „Sunt cărţi la care părinţii mei au ţinut ca la ochii din cap. Şi eu am doi copii, un băiat şi o fetiţă. Sper ca şi ei să se bucure de această colecţie în care au apărut cei mai cunoscuţi autori ai literaturii universale”, a declarat Diana. Mama Dianei povesteşte că pe vremea comunismului era coadă la cărţi. „Trebuia să ai pile pentru a pune mâna pe o carte. În acele vremuri cărţile erau singura modalitate prin care puteai înţelege cultura şi civilizaţia altor popoare”, povesteşte Amalia, mama Dianei.

Vâlcea: „Le las moştenire nepoţelului meu“

Maria Braloşteanu, din Râmnicu Vâlcea, are în bibliotecă sute de cărţi din colecţia „Biblioteca pentru toţi” (BPT). Fostă profesoară de istorie, în prezent pensionară, Maria spune că aceste cărţi i-au luminat viaţa. „Le-am citit cu foarte multă pasiune şi le-am popularizat şi în rândul copiilor, la orele de clasă. 

Erau cărţi de căpătâi, atât din istoria românilor, cât şi din istoria universală. Păcat că ele nu mai sunt promovate pentru elevi. Bucuria mea este că pot să las nepotului meu aceste cărţi. Băiatul, Tudor Lascu, este în clasa I, dar ştie să citească foarte bine şi sper ca literatura bună, tipărită, să învingă, în această eră a calculatorului”, spune profesoara.

Timişoara: Profesorul colecţionar

Constanţa Catrinescu, din Ploieşti, are acasă sute de volume BPT

Profesorul Ion Iliescu are peste 1.500 de cărţi din colecţia veche „Biblioteca pentru toţi”, adunate într-o viaţă. „Am început în şcoala generală. Elevii veneau cu manualele, le predau şi cumpărau cărţi. Cele mai multe le-am cumpărat de la târg şi de la colecţionari”, a spus profesorul universitar doctor Ion Iliescu, în vârstă de 50 de ani.

El însuşi este scriitor, autor a 80 de cărţi. „Dacă am scris de Eminescu sau de Creangă, a trebuit să citesc tot ce au scris ei”, a spus Ion Iliescu, care a scris  despre istorie literară, bibliofilie, estetică sau pedagogie.

Craiova: „Le cumpăram cu braţul“

Caricaturistul craiovean Gabriel Bratu era elev al Colegiului Naţional Nicolae Bălcescu pe vremea când începea să adune cărţile ce apăreau în Colecţia „Biblioteca pentru toţi”. Când a ieşit pe salariu, cumpăra cu braţul titlurile noi. „Era fantastică «Biblioteca pentru toţi». Pe lângă faptul că luai contact cu tot ce a dat literatura română şi universală, era accesibilă tuturor, fiecare carte costa 5 lei, în condiţiile în care un ziar era 2 - 3 lei“, povesteşte Gabriel Bratu.

Reşiţa: „Am crescut cu această colecţie“

Orădeanca Iulia Bui, lângă „tezaurul“ său - colecţia BPT

Sandu Schinteie este unul dintre proprietari de colecţie „Biblioteca pentru toţi“. „Eu am moştenit-o de la părinţii mei. Atunci când am schimbat mobila şi nu am mai avut unde să o depozitez am amenajat locuri speciale în pod. Eu am crescut cu această colecţie. Îmi aduc aminte că cele mai multe cărţi trebuia să le citim pentru orele de limba română. Din păcate, în ziua de astăzi tinerii nu mai citesc şi preferă să stea în faţa calculatorului“, a declarat Sandu.

Material realizat cu sprijinul redacţiilor „Adevărul de Seară“

Am crescut şi m-am format ca om cu aceste cărţi. Colecţia BPT este o parte din mine.

Iuliana Bui
pensionară

Erau cărţi de căpătâi, atât din istoria românilor, cât şi din istoria universală.

Maria Braloşteanu
profesoară

O istorie de peste 100 de ani

Caricaturistul craiovean Gabriel Bratu, colecţionar BPT

„Biblioteca pentru toţi” (BPT) a fost lansată de editorul Carol Müller, inspirat de colecţia germană de buzunar “Universal Reklam Bibliotheck” din Leipzig. La sfârşitul lunii martie 1895, Müller a dat la iveală primul număr al colecţiei “Biblioteca pentru toţi”.

Preluată de comunişti, între 1950 şi 1959 BPT a apărut nenumerotată.  Din 1960, numerotată din nou de la 1, BPT a fost editată de Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Editura pentru Literatură şi, din 1970 până astăzi, de Editura Minerva. Din martie 2009, BPT este contrafăcută de Marius Tucă, cărţile fiind vândute prin “Jurnalul Naţional”.

Cărţile BPT au format generaţii de români

Pentru mii şi mii de români, cărţile BPT au contribuit la formarea educaţională. Constanţa Catrinescu este istoric şi şefa Secţiei Lectură din cadrul Bibliotecii „Nicolae Iorga“, din Ploieşti. Este deţinătoarea a sute de volume din colecţia „Biblioteca pentru toţi“, apărute înainte de 1991.

Volumele din colecţia BPT erau considerate cadouri preţioase

„Ştiu că primele volume din colecţia BPT au apărut în 1951. Eram fascinată de ceea ce citeam în aceste cărţi mici şi delicate: prefaţă cu informaţie bună, interesantă, captivantă şi numai autori buni. Le-am oferit copiilor mei“, a spus bibliotecara.

Braşov: „Sunt cărţi valoroase“

Profesoara de limba şi literatura română Rigoletta Georgescu, din Braşov, are în bibliotecă zeci de volume din două ediţii ale colecţiei „Biblioteca pentru toţi“.

„O parte dintre cărţi le am de la mătuşa mea. Sunt foarte vechi. Volumul «D-ale lui Păcală», de exemplu, este editat în anul 1964, însă am şi alte volume mai noi, dintr-oediţie care a ieşit pe piaţă în anii ‘80. Sunt cărţi foarte valoroase “, îşi aminteşte profesoara.

Eram fascinată de ceea ce citeam în aceste cărţi mici şi delicate. Le-am oferit copiilor mei.

Constanţa Catrinescu
istoric