Mănăstirea Dobrovăţ, ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare

reprezintă ultima ctitorie a lui ştefan cel Mare. Realizată în timpul lui Petru Rareş, timp de patru ani, pictura este unică prin registru, "pictura din naos fiind cea mai frumoasă din

reprezintă ultima ctitorie a lui ştefan cel Mare. Realizată în timpul lui Petru Rareş, timp de patru ani, pictura este unică prin registru, "pictura din naos fiind cea mai frumoasă din Moldova", aşa cum spun călugării. "După dejun, am plecat la Dobrovăţ, unul dintre Domeniile Coroanei. Drumul trece prin păduri de toată frumuseţea, dar e lung şi neînchipuit de rău... Netăgăduit, acest colţ de ţară e cât se poate de frumos, cu codri aproape neumblaţi, dar drumurile sunt îngrozitoare". Iată ce scria Regina Maria a României, în urma unei vizite făcute la Dobrovăţ, pe 1 iunie 1917. Nici astăzi drumurile nu sunt mai bune, sunt la fel de greoaie şi pline de hârtoape. Legenda spune că "într-o seară din vara anului 1499, pe când ştefan, domnul Moldovei, se îndrepta spre Suceava, trecând printr-o dumbravă, a zărit în depărtare o luminiţă. Era chilia unui călugăr, aşezată în mijlocul pădurii. Câţiva ani mai târziu, când ştefan a hotărât ca, în locul bordeiului, să zidească o mănăstire de călugări, a numit-o în amintirea sihastrului, Dobrovăţ.
Părintele Filip povesteşte o scurtă istorie a mănăstirii: "A fost construită între 1503-1504, iar în 1651, în timpul lui Vasile Lupu, lăcaşul este închinat Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos. Până la 1902 a funcţionat aici o închisoare, apoi a fost părăsită pentru ca, mai târziu, să devină orfelinat de fete şi şcoală agricolă. Între anii 1930-1948, a revenit vieţii monahale, dar în 1948 a fost închisă până în 1990, când a fost redeschisă ca mănăstire de maici, iar apoi ca mănăstire de călugări". Astăzi, la Dobrovăţ sunt aproape zece călugări.
Picturile Mănăstirii Dobrovăţ sunt, de departe, printre cele mai frumoase din Moldova. Deşi este veche de sute de ani şi trecerea timpului şi-a pus amprenta peste pictură, se disting atât culorile folosite, cât şi scenele biblice de pe pereţii mănăstirii.
Deşi nu are faima Mănăstirii Putna, Suceviţa sau Voroneţ, Mănăstirea Dobrovăţ este vizitată nu doar de turiştii români, ci şi de cei veniţi de la mii de kilometri, din Anglia, Franţa sau chiar Suedia.