Managerii Sănătăţii fac achiziţii bolnave

Arhiva Adevărul

Aparatură medicală de ultimă generaţie rugineşte nefolosită în subsolurile spitalelor din ţară şi din Capitală.

Anul trecut, inspectorii Curţii de Conturi au verificat cum au fost gestionate, în 2010, bugetele a 195 de instituţii medicale. Raportul consemnează că 32 de spitale din Bucureşti şi din ţară deţin fără să folosească aparatură performantă, de milioane de euro.

Asta, în condiţiile în care sistemul este subfinanţat cronic, iar calitatea actului medical este la cote de avarie. Două sunt motivele invocate de managerii spitalelor: lipsa de spaţii corespunzătoare şi de personal calificat. Curtea de Conturi a stabilit că valoarea totală a aparaturii medicale achiziţionată, dar nefolosită, se ridică la 16,8 milioane de lei (4,2 milioane de euro).

„Marie Curie": copiii suferă, aparatura zace

Cea mai revoltătoare situaţie o întâlnim la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie", din Capitală. În 2009, spitalul a demarat o campanie de strângere de fonduri - „Inima Copiilor pentru Marie Curie", pentru înfiinţarea unei secţii cu două compartimente: cardiochirurgie şi neurochirurgie pediatrică. S-au strâns 1,8 milioane de euro. Ministerul Sănătăţii a finanţat cu alte 1,7 milioane de euro achiziţia de aparatură de ultimă generaţie, necesară celor două compartimente.

Secţia a fost amenajată pe o suprafaţă de 750 de metri pătraţi, dispunând de două săli de operaţie şi cel mai performant aparat de angiografie (studiul vaselor de sânge) din ţară. Însă, după achiziţia tehnicii medicale, acelaşi minister nu a mai permis angajarea personalului de specialitate, astfel încât aparatura achiziţionată să poată fi şi utilizată, invocând „blocajul din sistemul bugetar". Au trecut doi ani şi secţia medicală este tot închisă.

Spitalul Colentina: vaca n-a urcat în pod

Un alt caz în care Ministerul Sănătăţii a plătit bani grei pentru tehnică medicală complexă, dar care nu a fost folosită niciodată, este cel al Spitalului Clinic Colentina. Potrivit Curţii de Conturi, în anul 2007, la Spitalul Clinic Colentina s-a achiziţionat aparatură medicală în valoare de 1,8 milioane de lei (450.000 de euro): trei sisteme de sterilizare cu plasmă a dispozitivelor medicale şi un sterilizator cu abur complet automatizat, de capacitate medie.

 Numai că spitalul, deşi avea nevoie de aceste aparate, nu le-a folosit şi le-a distribuit altor unităţi medicale din Capitală. Motivul este unul hilar, demn de poveştile cu Păcală: aparatele nu încăpeau în spaţiile destinate acestora.

„O parte dintre echipamente nu puteau fi băgate în spaţiile pe care le aveam la dispoziţie. Ar fi însemnat să dărâmăm uşi, ferestre şi altele. Sunt nişte echipamente foarte bune şi era păcat să nu se folosească", a spus Maria Dinescu, director financiar al Spitalului Clinic Colentina.

Mai mult, medicul susţine că Ministerul Sănătăţii a făcut aceste achiziţii fără a consulta managementul spitalului. „Exclus aşa ceva", a fost reacţia reprezentanţilor ministerului. „Toate achiziţiile sunt făcute pe necesar, venit din partea unităţilor medicale. Alt-fel, nu ai voie să faci o achiziţie dacă nu ai o cerere scrisă din partea spitalului respectiv. Nu cred că cineva şi-a permis să cumpere aparatură scumpă şi să o trimită la spital fără ca unitatea medicală să fi făcut o cerere în acest sens", a declarat Oana Grigore.

„Bagdasar": aparatura zace „în conservare"

În 2007, Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni" Bucureşti a decis renovarea corpului principal de clădiri, operaţiune care nu s-a finalizat nici până în prezent. Inexplicabil, în acelaşi an, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat pentru spital aparatură şi echipamente medicale, în valoare de 3,9 milioane de lei (980.000 de euro), care ar fi trebuit instalate tocmai în clădirea ce urma să fie reparată.

 Banii au fost cheltuiţi pentru  o instalaţie de climatizare şi tratare specială a aerului pentru săli de operaţie şi patru sisteme de sterilizare cu plasmă. Aşa se face că, din 2007 şi până în prezent, tehnica medicală de un milion de euro zace în subsolul spitalului. Astfel, fără a fi folosite nici măcar o zi, aparatele au ieşit din garanţie.

„Sterilizatoarele cu plasmă sunt în conservare din cauza lucrărilor de consolidare a spitalului. În iunie 2012, când se va finaliza renovarea, acele aparate vor fi repuse la locul lor", a declarat Florin Bica, purtătorul de cuvânt al Spitalului „Bagdasar Arseni".

"Se va face un inventar al aparaturii medicale la nivel naţional, să vedem exact care este situaţia. În funcţie de cele constatate, se vor lua măsurile necesare."

Oana Grigorepurtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii

Inventar la nivel naţional

Pentru Ministerul Sănătăţii, faptul că aparatura medicală de milioane de euro zace nefolosită nu este culpabil. Aşa se face că ministerul nu a avut nicio reacţie la constatările Curţii de Conturi, iar toate neregulile consemnate în raport nu s-au lăsat cu sancţiuni.

 „Se va face un inventar al aparaturii medicale la nivel naţional, să vedem exact care este situaţia. În funcţiile de cele constatate, se vor lua măsurile necesare", a declarat Oana Grigore, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.  Cât despre faptul că tehnica medicală scumpă, ieşită din garanţie fără a fi folosită, Oana Grigore susţine că „garanţia nu are nicio legătură cu durata de funcţionare a aparatului. Este vorba despre un aparat care trebuie să funcţioneze cu sau fără garanţie".

16,8 milioane de lei (4,2 milioane de euro) este valoarea tehnicii medicale care zace nefolosită la spitalele din toată ţara.

În ţară, la fel ca-n Capitală

CARAŞ-SEVERIN. Ministerul Sănătăţii a dotat Serviciul Judeţean de Ambulanţă din Caraş-Severin cu cinci ambulanţe nou nouţe. Investiţia a avut loc în anul 2007. Curtea de Conturi a stabilit că autospecialele au fost trase pe dreapta, ruginind în garajul instituţiei. Motivul a fost lipsa personalului medical specializat. Una dintre ambulanţe a fost redistribuită la Spitalul Clinic de Urgenţă Timişoara.

„Acele ambulanţe sunt pentru controlul la domiciliu, dar la noi, niciun medic de familie nu a vrut să lucreze pe ele şi de aceea sunt nefolosite", a spus Daniela Popescu, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Caraş-Severin.

Una dintre cele cinci ambulanţe noi şi nefolosite de cinci ani 

Maramureş. La Spitalul Orăşenesc Târgu Lăpuş şi Spitalul de Psihiatrie Cavnic au decontat integral unor firme lucrări neexecutate (alei carosabil, lucrări de reabilitare a instalaţiei de apă).

Valoarea totală a decontărilor ilegale se ridică la 232.000 lei (58.000 de euro), la care se adaugă penalităţi de 50.000 lei (12.000 de euro). Tot la spitalul din Târgu Lăpuş, aparatură de peste un milion de lei (250.000 de euro) zace nefolosită din lipsă de specialişti. Şeful Direcţiei de Sănătate Publică, Rareş Pop, susţine însă că „singura achiziţie nefolosită, deocamdată, este un aparat RMN, la Spitalul Judeţean, însă punerea în funcţiune a fost doar amânată cu aproximativ două luni, pentru lucrări de reabilitare".

GIURGIU. La Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu s-a achiziţionat, în perioada 2007-2008, aparatură medicală în valoare de 391.000 lei (98.000 de euro), din fonduri asigurate de Ministerul Sănătăţii. „Aparatele nu sunt utilizate nici în prezent, nefiind atinsimpactul estimat al investiţiei", se consemnează în raportul Curţii de Conturi.

IALOMIŢA. La Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia, două instalaţii de tratare a aerului, care au costat 231.000 lei (58.000 de euro), nu se folosesc pentru că „sunt mari consumatoare de energie electrică şi suprasolicită reţeaua electrică".Tot la Slobozia, altă aparatură, precum truse de laparoscopie, în valoare de 373.000 lei (93.000 de euro), este folosită foarte rar, din lipsă de pacienţi.

MEHEDINŢI. La Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, mai multe aparate, precum un grup electrogen şi o instalaţie de tratare a aerului, zac nefolosite, din lipsă de specialişti. ; A contribuit reţeaua locală „Adevărul".

„Este expresia unui sistem sanitar socialist"

Directorul medical al Spitalului „Marie Curie", Radu Tăbăcaru (foto), pleacă de la situaţia unităţii sale pentru a face o radiografie întregului sistem. „Mai întâi, nu am avut voie să angajajăm personal, după care ne-au deblocat un număr jenant de posturi. Este un deficit enorm de personal în tot spitalul. Nu pot estima când vor fi date în funcţiune aparatele, este o prostie orice estimare atâta vreme cât nu stă în puterea noastră să stabilim ritmul de angajare a specialiştilor", a declarat directorul.

Resemnat în faţa birocraţiei, Radu Tăbăcaru este tranşant: „Ceea ce se întâmplă în spital este expresia unui sistem sanitar socialist care funcţionează cum poate. Şi o să funcţioneze aşa în veci, atâta vreme cât lucrurile se păstrează la nivel socialist. Indiferent câţi bani vor fi băgaţi în sistemul ăsta, tot de doi bani o să fie".

De cealaltă parte, reprezentanţii ministerului aruncă vina pe criză. „Posturile sunt blocate în tot sistemul bugetar, nu numai la unităţile sanitare. Numai că, la «Marie Curie», pentru că s-a făcut această investiţie privată, printr-un memorandum am reuşit, anul trecut, deblocarea a 22 de posturi. Dintre acestea, au fost deja ocupate posturile de nivel mediu, adică asistenţi medicali. E complicat însă să găseşte specialişti în cardiochirurgie pediatrică", a declarat Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.

"Ceea ce se întâmplă în spital este expresia unui sistem sanitar socialist care funcţionează cum poate."