Magistraţii şi poliţiştii pierd, medicii câştigă

Magistraţii şi poliţiştii pierd, medicii câştigă

Discrepanţa dintre cel mai prost plătit şi cel mai bine plătit funcţionar public se va reduce de la 1 la 72, cât este în prezent, la 1 la 15.Legea unică a salarizării va schimba radical sistemul bugetar. Potrivit noii grile, unii bugetari vor primi salarii mai mari, în timp ce alţii vor primi mai puţin.

Preşedintele României, alături de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, preşedintele instanţei supreme şi cel al Curţii Constituţionale se vor afla pe treapta cea mai înaltă a grilei de salarizare şi vor primi lunar echivalentul a 15 salarii minime pe economie, adică 9.000 de lei.

Citiţi şi:
adevarul.es - În Catalunya, se caută sudori


Profesor: de la 1.400 la 2.400 de lei net

În cazul profesorului de liceu, cu o vechime de 6-10 ani, salariul actual este de 1.400 de lei net, cu tot cu sporuri. În grila de salarizare, profesorii sunt încadraţi la şase salarii minime, ceea ce înseamnă 3.600 de lei brut. Dascălul va avea un salariu net de 2.400 de lei.

Profesorii susţin că sunt nemulţumiţi de poziţionarea pe grila de salarii şi cer ca dascălul cu gradul II să primească cel puţin şapte salarii minime, iar cel cu gradul I să primească nouă salarii minime. „Poziţionarea profesorului de liceu pe nivelul II, cu şase salarii minime, adică vreo 3.600 de lei brut şi aproximativ 2.400 de lei net, nu aduce vreo mare schimbare în privinţa salariului“, a spus Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale.

Cu un nivel mai sus e situat conferenţiarul universitar, care ar urma să primească 5.400 de lei brut, adică 3.500 de lei net. Venitul acestuia va scădea, pentru că, astăzi, un conferenţiar universitar cu o vechime de 40 de ani câştigă 3.720 de lei net, cu tot cu sporuri. „Noi propunem ca raportul dintre cel mai bine plătit profesor şi cel mai prost plătit profesor să fie de 2,50, şi nu de 4,28 cât e în prezent“, arată Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei „Alma Mater“.

Medic primar: de la 1.600 la 3.500 de lei

Salariul net al unui medic primar este în prezent de maximum 1.600 de lei. În grila de salarizare, medicul e încadrat la nouă salarii minime brute, adică 5.400 de lei brut, ceea ce înseamnă 3.600 de lei net. Însă, medicii susţin că includerea lor în categoria funcţionarilor publici reprezintă o mare eroare şi consideră că salariile lor rămân tot la un nivel scăzut. Doctorii mai spun că remuneraţia lor ar trebui să fie de minimum trei salarii medii pe economie.

„Potrivit art. 375 din Legea privind reforma în domeniul sănătăţii, medicul nu este funcţionar public. Excluderea medicului din categoria funcţionarilor publici a fost făcută avându-se în vedere faptul că medicul este obligat la devotament exclusiv faţă de pacient şi că, totodată, el este independent“, a precizat preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoae. Tot la funcţiile din sistemul sanitar, laborantul medical care primeşte acum 776 de lei va câştiga 2.100 de lei brut, ceea ce înseamnă un venit net de 1.470 de lei.

Poliţist: de la 2.753 la 2.520 de lei

În prezent, un poliţist are un salariu net de 2.753 de lei. În urma grilei de salarizare, poliţistul va primi şase salarii minime brute, ceea ce înseamnă 3.600 de lei brut şi 2.520 de lei net. Pe nivelul cei mai de jos al ierarhiei, unde se acordă 3,5 salarii minime, se află agentul de poliţie debutant. În prezent, acesta primeşte aproximativ 1.500 de lei net. În urma grilei, el va câştiga aproximativ la fel, adică 2.100 de lei brut şi 1.470 de lei net.

Magistrat: de la 5.460 la 3.500 de lei

Potrivit grilei unice, un judecător de tribunal va câştiga maximum nouă salarii minime pe economie, adică 5.400 de lei. Ceea ce înseamnă că salariul net va fi de 3.500 de lei, mai mic decât cel actual, care e de 5.460 de lei net. Tot la capitolul magistraţi, pe ultimul nivel de salarizare e situat grefierul cu studii medii, al cărui salariu e în prezent de 1.900 de lei net. Potrivit noii salarizări, grefierul va primi aproximativ 2.100 de lei brut, ceea ce înseamnă 1.470 de lei net. Tot mai puţini bani va primi şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va fi remunerat cu 9.000 de lei brut, adică 6.300 de lei net. În prezent, magistratul încasează un salariu de 14.900 de lei net.

Funcţionar public: de la 900 la 1.575 de lei

În cazul remunerării referentului de gradul l, cu studii medii, grila arată că acesta va primi 3,75 salarii medii brute, ceea ce înseamnă 15.75 lei net. Practic, salariul acestuia se va dubla deoarece în prezent câştigă 900 de lei net.

Demnitar: de la 4.760 la 5.460 de lei

Salariul unui secretar de stat, membru al Guvernului, va fi de 7.800 brut, adică 5.460 de lei net. Aceasta înseamnă că salariul secretarului de stat va creşte deoarece în prezent se situează la 4.760 de lei net.

Medicul nu este funcţionar public, potrivit art. 375 din Legea privind reforma în domeniul sănătăţii.

Vasile Astărăstoae
preşedintele Colegiului Medicilor din România

Poziţionarea pe nivelul doi de salarizare nu aduce vreo mare schimbare în privinţa salariului profesorului de liceu.

Constantin Ciosu
preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale

Funcţionarii vor fi premiaţi chiar dacă vor sta degeaba

Sindicaliştii susţin că salariul minim de 600 de lei, luat în considerare la întocmirea grilei unice, nu acoperă cheltuielile curente. Un calcul făcut pentru luna mai arată că, pentru a acoperi costurile coşului minim zilnic, salariul minim pe economie ar trebui să depăşească 800 de lei.

„Salariul minim ar trebui să crească în acest moment cu 5%, adică la 630 de lei. Însă, dacă salariul minim ar fi calculat pe structura bugetului unei familii, acesta ar trebui să crească la 860 de lei“, declară Bodgan Hossu, preşedintele Confederaţiei Cartel Alfa. Reprezentanţii Ministerului Muncii susţin că salariul minim nu poate creşte la 800 de lei pentru că nu sunt bani.

Economiştii susţin că poziţionarea preşedintelui în fruntea ierarhiei e corectă atâta vreme cât toţi funcţionarii sunt plătiţi din bani publici. „Nu văd de ce aş plăti pe altcineva mai bine. Iar la nivelul la care se trăieşte azi în România suma este suficientă, mai ales că preşedintele mai are şi alte facilităţi“, afirmă Ilie Şerbănescu.

Însă echivalarea funcţiilor trebuia făcută după nişte studii sociologice, care să releve ce presupune fiecare meserie. „Modul în care se fac echivalările e cel mai important. Fără un studiu riguros nu ai cum să fii corect. Unii se pregătesc mai mult, alţii mai puţin. Există profesii care au mai multe privaţiuni“, arată Ilie Şerbănescu.

Sporuri cu altă denumire

Elena Iorga, director de programe la Institutul pentru Politici Publice, spune că principala problemă a legii e că mută accentul de pe incapacitatea de până acum a sistemului de a salariza în funcţie de performanţele individuale reale ale funcţionarilor publici înspre o uniformizare fortaţă a salariilor.

„Un exemplu concret din legea unică este acela al modului în care se realizează premierea în sectorul public. Premierea ar trebui făcută în funcţie de performanţele deosebite în activitate. Dar legea arată că toţi angajaţii de la stat vor beneficia de această premiere. În actul normativ există un pasaj care poate fi interpretat astfel: desfăşurarea normală a activităţii este retribuită suplimentar“, spune Elena Iorga.

Expertul mai spune că legea lasă să se înţeleagă că funcţionarii care au o activitate necorespunzătoare nu sunt sancţionaţi, ci nu mai sunt premiaţi. Elena Iorga consideră că unele sporuri au fost înlocuite ca denumire. De exemplu, fostul salariu de merit devine acum indemnizaţie de excelenţă.

Termen

Cel mai probabil, legea salarizării unice va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

Cum vor evolua veniturile principalelor categorii de bugetari