Magistraţii au sechestrat Justiţia

Magistraţii au sechestrat Justiţia

De astăzi, activitatea din instanţe şi din Parchete va fi blocată. După o vacanţă de două luni, magistraţii declanşează, începând de astăzi, proteste pe o perioadă nedeterminată, nemulţumiţi de Legea unică de salarizare.

• Boicotul magistraţilor ameninţă economia
• Revolta robelor: Magistraţii intră în grevă
• Guvernul nu mai are bani pentru magistraţi
• Sute de judecători români se plâng la CEDO pentru restanţele salariale

Guvernul urmează să-şi asume mâine răspunderea pe Legea unică de salarizare, act normativ care ar reduce şi salariile magistraţilor. Până mâine însă, negocierile rămân deschise şi chiar dacă s-au vehiculat varianta conform căreia judecătorii şi procurorii vor primi salarii la nivelul celor încasate de demnitari, magistraţii nu renunţă la proteste. Ei susţin că nu mai cred în promisiuni şi că grila de salarizare primită de CSM prevede salarii cu 60 la sută mai mici decât în prezent pentru sistemul judiciar.

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei spun însă că salariile nu vor fi scăzute faţă de nivelul actual, doar că nu vor mai fi incluse sporurile de stres, beneficiu câştigat în instanţă de magistraţi. Sporul de stres este în prezent de 50 la sută din salariul de bază al unui magistrat.

Procurorii intră şi ei în horă

Justiţia română va fi blocată începând de astăzi. Judecătorii nu vor analiza decât cererile de arestare preventivă şi cauzele privind minorii. La protestul judecătorilor s-au alăturat şi procurorii, care nu vor mai face anchete decât dacă infracţiunile sunt comise cu violenţă sau pun în pericol siguranţa statului. Procurorii şi judecătorii, susţinuţi îndeaproape de grefieri, vor avea de astăzi un singur cuvânt de ordine „amânare”. Toate procesele vor primi termene în anul 2010. 

Parchetele nu vor mai primi nicio reclamaţie, nu vor mai înregistra memorii şi nu vor mai avea program cu publicul, iar instanţele îşi vor prelungi vacanţa de două luni, care s-a încheiat nu mai târziu de ieri.

Motivul „revoltei” este legat de Legea unică a salarizării, care, spun magistraţii, i-ar coborî pe o treaptă inferioară faţă de celelalte două puteri ale statului – legislativă şi executivă.

Ei ameninţă cu boicotarea alegerilor prezidenţiale şi işi asumă chiar blocarea justiţiei. „Reprezint o putere (judecătorească – n.r.) şi, deci, am dreptul să-mi apăr puterea”, susţine preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Mona Pivniceru.  Nici bine nu s-au încheiat protestele legate de sporuri, că magistraţii au iniţiat o nouă acţiune. În cazul în care Executivul le va tăia din salarii, ameninţă cu blocarea justiţiei – domeniu, de altfel, monitorizat de UE.

Tărăgănarea dosarelor ne-ar putea costa mult, având în vedere că activarea clauzei de salvgardare bate la uşa României. În această situaţie, nicio decizie a instanţelor româneşti nu va mai fi recunoscută în ţările membre ale Uniunii Europene.

Greva mascată

Tocmai pentru a nu se ajunge la „zdruncinarea” sistemului judiciar, magistraţilor li s-a interzis, prin Constituţie, organizarea de greve. Protestele însă – o formă mascată a grevelor - sunt legale, ele nefiind interzise prin niciun act normativ. Aşadar, nimeni nu poate fi sancţionat.

Şi sporurile au dus la proteste

Obţinute începând cu anul 2000 prin ordine de ministru sau ordonanţe de urgenţă, sporurile au transformat magistraţii în cea mai privilegiată categorie socială, ca nivel al salarizării. Ulterior, rând pe rând, magistraţii au câştigat în instanţă sporul de stres de 50 la sută din salariul brut, iar Ministerul Justiţei a ajuns în situaţia de a avea datorii către procurori şi judecători de peste 270 de milioane de euro. În urmă cu câteva luni, Guvernul a decis, printr-o ordonanţă de urgenţă, anularea plăţii acestui spor. Numai că, judecătorii au protestat, iar ulterior au câştigat în instanţă dreptul de a obţine aceste privilegii.

Protestul judecătorilor vine imediat după vacanţa care a durat două luni, iar justiţiabilii care au introdus, de exemplu, o acţiune în instanţă în luna mai au primit termen pentru luna septembrie. Acum, din cauza protestelor, vor primi termen pentru anul 2010. Aşadar, până la începerea procesului se poate aştepta şi un an.

Cu câteva excepţii, în Uniunea Europeană, vacanţa judecătorească este de maximum o lună şi jumătate, însă este asigurată permanenţa pe toată perioada verii. Sistemul american de Drept nu prevede însă aceste vacanţe, judecătorii fiind incluşi într-un sistem normal de concedii.

Alt motiv de tergiversare

Vacanţa judecătorească, prevăzută de Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească, este de două luni pentru toate instanţele din România şi este în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic. Potrivit legii, în această perioadă sunt judecate cauzele cu arestaţi, în materie penală, şi  dosarele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cazuri considerate urgente sau apreciate ca atare de către instanţă.

Preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor di nRomânia, Viorica Costiniu, susţine că cele 35 de zile de concediu nu sunt suficiente, iar judecătorii nu-şi pot lua toate zilele de concediu, deoarece, prin rotaţie, magistraţii trebuie să asigure permanenţa în instanţe.

„Avem 35 de zile de concediu, iar parlamentarii au 40 de zile de concediu. Sunt şi alte categorii care au concediu, potrivit legii, cei din Învăţământ, spre exemplu, două luni de concediu vara, plus vacanţa de iarnă, plus vacanţa de Paşte”, susţine judecătorul Viorica Costiniu. Magistratul a mai arătat că aria cauzelor care se judecă în timpul verii este suplimentată în fiecare an, volumul de muncă, din instanţă,  fiind astfel mărit.

Vacanţa ar putea fi redusă

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gârbovan, a declarat că nu şi-a pus niciodată problema vacanţei judecătoreşti, dar că aceasta ar putea fi redusă la şase săptămâni. Ea a tras atenţia că „instanţele lucrează în această perioadă, iar de acest drept de vacanţă se bucură toţi judecătorii din Uniunea Europeană”.

„Prin noua lege a salarizării, justiţia este trecută pe acelaşi nivel cu administraţia”, a concluzionat Gârbovan. De aceeaşi părere este şi Viorica Costiniu, care crede că problema salarizării este o farsă, fiind vorba de o „subfinanţare voită a sistemului”.

Magistraţii şi-au anunţat protestele prin afişe lipite pe uşile sălilor de  judecată  Foto: Adevărul

În România există magistraţi care intră în şedinţa de judecată cu 200-250 de dosare într-o singură şedinţă. „Spre comparaţie, în Franţa, un judecător intră într-o şedinţă cu 10-15 dosare, în penal, sau cu aproximativ 20 de dosare, în civil”, a spus Gârbovan.

3 milioane de dosare sunt pe rol

În acest moment, pe rolul instanţelor din România sunt aproximativ 3 milioane de dosare. Potrivit Raportului privind starea justiţiei pe anul 2008, cele mai încărcate instanţe sunt Judecătoria Sighetul Marmaţiei, unde un  magistrat a avut 1.622 de cauze de soluţionat, şi Judecătoria Sebeş, unde un judecător a avut în lucru 1.474 de dosare.

Tabloul sistemului judiciar românesc nu este deloc încurajator: multe dintre sedii sunt improprii, banii care trebuiau să vină de la Banca Mondială pentru sistemul judiciar sunt blocaţi. Încărcătura de dosare creşte, în timp ce încrederea cetăţeanului în justiţie scade.

„A fi, azi, judecător e un calvar“

„Prima dată, când a vorbit, copilul meu i-a spus «mamă» bonei“, spune Mădălina Afrăsinei (34 de ani), judecător la Tribunalul Bucureşti. Vrea să iasă din magistratură. Unul dintre motive este acela că a ajuns să-şi vadă copilul doar seara târziu, după ce scapă de metrul cub de dosare din birou. Lucrează la Secţia Comercială şi spune că  într-o săptămână, i
s-au strâns încă 70 de dosare de rezolvat. „Nu mai am viaţă, mi-am sacrificat familia“, declară magistratul.

O colegă cu mai multă vechime, Ionica Bălan (41 de ani), spune că, între magistraţi, instituţia lor este denumită „Batalion Disciplinar Tribunalul Bucureşti“. „Când am şedinţă, nu ajung acasă înainte de zece seara. Am doi copii. Au ajuns să-mi spună Nina. Aşa o cheamă pe bonă“, se destăinuie magistratul. Glasul îi tremură şi încearcă să explice cum s-a ajuns în situaţia în care mai toţi judecătorii de la „Batalionul Disciplinar“ vor să plece din Justiţie. „A fi judecător mi se părea lucrul suprem. Acum e un calvar, o viaţă de iad. Regret“, şopteşte Ionica Bălan.

Spune că  a judecat şi speţe cu miză de 80 de milioane de euro. Răbufneşte: „Am plecat de jos şi cred că este una dintre cele mai grele profesii. În joc este viaţa omului, banii lui. Soluţia trebuie să fie corectă, nu să o dai la plesneală“. Cele două magistrate spun că au renunţat la viaţa de familie pentru profesie. Un serviciu care se plăteşte undeva pe la 4.000 de lei pe lună. După plata datoriilor, judecătoarele mai rămân cu banii soţilor.

Salarii şi credite

Mădălina Afrăsinei şi-a început cariera de magistrat la Judecătoria Medgidia (Constanţa). „Stăteam în chirie, într-o casă fără căldură. Când mergeam la bucătărie, să gătesc, mergeam cu reşoul. Parcă eram un bolnav care se mişca cu perfuzia după el“, povesteşte judecătoarea.

Judecătoarea Mădălina Afrăsinei spune că vrea să iasă din magistratură Foto: Iulius Cezar

După o perioadă la Judecătoria Costeşti (Argeş), Afrăsinei a venit la Bucureşti, la Judecătoria Sectorului 2. A ajuns în Capitală cu soţul, cadru militar – că omului i se desfiinţase unitatea. Cei doi şi micuţul lor stau în chirie într-un apartament din Capitală. „Îmi este şi ruşine. Nu putem să strângem nici bani de Prima Casă“, spune magistratul.

Cel mai greu i-a fost când a venit cu maxi taxi la serviciu şi l-a văzut pe un inculpat dintr-un dosar de-al său cum coboară dintr-un Mercedes de lux. Ţiganul era judecat fiindcă furase capace de canal şi un pod. Inculpatul nu a putut semna declaraţia, iar „în momentul în care l-am întrebat cum îşi conduce Mercedesul mi-a spus că are şofer şi m-a întrebat dacă am şi eu. Iar eu tocmai făcusem socotelile acasă cu bărbatul meu şi nu mai aveam un sfanţ“.

Magistraţii de la Secţia Comercială a Tribunalului Bucureşti spun că o altă mare problemă este dispreţul cu care sunt trataţi. „La ştiri eşti făcut corupt, incompetent. Nici nu mai deschidem televizorul. Ştii cum ţi-ai sacrificat familia, iar ei te dispreţuiesc“, povesteşte Ionica Bălan.

Dosare la hectar

Mădălina Afrăsinei îşi completează colega: „Cea mai bună pernă este o conştiinţă curată. Iar pe mine nu mă doare capul dimineaţa“. Ambele judecătoare nu contestă, însă, faptul că există colegi care se mânjesc. „Ăsta este felul lor. Ca peste tot“. Înainte de banii care nu le ajung, cele două magistrate pun ca problemă şi norma de muncă.

Judecătoarea Afrăsinei acuză valul de dosare care le „îngroapă”.  „Nu mai avem deloc timp pentru familie, când lucrezi toată săptămâna, şi sâmbăta şi duminica. De aici mulţi dintre noi au divorţat sau au intrat în spital după ce au picat psihic. Acum, la noi, se vorbeşte de cantitate, nu de calitate. Parcă e vorba de producţia la hectar“, povesteşte Ionica Bălan.

Fără roba neagră pe care luceşte insigna cu însemnele statului, cele două magistrate de la Tribunalul Bucureşti sunt doar două femei cu probleme grele, care le apasă familia. Trase la faţă, cu cearcăne, Mădălina şi Ionica nu au hainele bogate ale celor pe care îi judecă şi nici vreo bijuterie care să spargă ochiul. Sunt doar două persoane simple care, acum, vor să plece din sistem.

Munca de zi cu zi

Şedinţa de judecată reprezintă doar un sfert din munca unui magistrat. Săptămâna unui judecător de la Secţia Comercială începe cu şedinţa obligatorie, de o zi, de la Registrul Comerţului. Marţea şi miercurea sunt zile şi mai pline: magistraţii „se bat“ cu zecile de dosare pe care le au în portofoliu. Adică, le iau la mână şi le studiază, fiecare caz în parte. Urmează o zi de şedinţă.

„Nici nu apuci să mănânci atunci“, spune Mădălina Afrăsinei, judecător la Tribunalul Bucureşti. Ultima zi a săptămânii este dedicată redactării hotărârilor pronunţate. „La Secţia Comercială a Tribunalului , într-o săptămână se înregistrează, în medie, 500 de dosare. Într-o lună ajungem la peste 2.000. Iar noi, în secţie, suntem 20 de judecători“, spune judecătoarea Afrăsinei.

Liber la corupţie!

În lupta pentru bani există şi o categorie largă a păgubiţilor: justiţiabilii plimbaţi ani de zile prin instanţe. De partea cealaltă, cei judecaţi pentru corupţie pot răsufla uşuraţi, procesele lor se vor întinde pe ani buni. Seria amânărilor va fi deschisă, astăzi, la Cluj. Procesul în care patronul CFR Cluj, Arpad Paszkany, este acuzat de şantaj va fi amânat până în 2010.

Vacanţe judecătoreşti în UE

Belgia: 30 iunie - 31 august
Bulgaria: 15 iulie – 1 septembrie
Spania:  1-31 august
Franţa: 15 iulie – 1 septembrie
Portugalia: 15 iulie -15 septembrie
Marea Britanie: 1 iulie - 30 septembrie
Italia: 1 august – 15 septembrie