Moartea unui condei, Magdalena Boiangiu
0
Luni noaptea, s-a stins una dintre cele mai lucide voci din presa noastră. Deşi se ştia de boala pe care o avea de câteva luni, jurnaliştii şi oamenii de teatru au primit ca pe o lovitură vestea morţii colegei lor.
Citiţi aici întreaga colecţie de articole semnate de Magdalena Boiangiu în ziarul Adevărul şi în săptămânalul Dilema Veche.
Citiţi ultimul articol al Magdalenei Boiangiu: Alegeri cu morţi şi răniţi
Mai citeşte şi:
UNITER regretă dispariţia Magdalenei Boiangiu
Scriitorul Radu Cosaşu, coleg la „Dilema Veche“ cu Magdalena Boiangiu, nu a putut să formuleze nimic în memoria celei dispărute: „Nu pot să spun nimic... Realmente nu pot!... Mi-a fost cea mai bună prietenă“.
Actriţa Dorina Lazăr a avut acelaşi şoc la aflarea dispariţiei celei la care ţinea: „Nu mi-a venit să cred când am aflat vestea. Sunt copleşită! Mi se pare că peisajul nu mai poate fi recunoscut. E ca şi cum ai fi avut mereu în faţă un copac frumos şi, într-o dimineaţă, când te trezeşti, vezi că a dispărut.”
„Un om de reală cultură“
Criticul de film Alex Leo Şerban, redactor şi el la „Dilema Veche“, a mărturisit că, deşi ştia de boala Magdalenei Boiangiu, simte „un mare gol... simţi dintr-odată că s-a dus ceva - şi din tine, şi din lume“. Criticul literar Simona Sora a evocat prezenţa benefică a Magdalenei Boiangiu în redacţia „Dilemei Vechi”:
„Lena era cineva! La «Dilema Veche», era factorul de echilibru. Fără să impună ceva, făcea ca lucrurile să fie umane, urbane şi oneste. Ne-a învăţat meserie pe toţi.“
Actorul Ion Caramitru ne-a vorbit despre rolul pe care l-a jucat Magdalena Boiangiu în viaţa culturală de la noi: „A dispărut nu numai un critic de teatru, ci şi un om de reală cultură, care s-a remarcat prin acurateţea analizei, prin faptul că nu a fost niciodată înregimentată în grupuri de interese. Avea capacitatea de a analiza situaţia în care ne aflăm şi situaţia lumii largi, în care ne mişcăm. A fost un profund cunoscător al istoriei, pe care a analizat-o şi a comentat-o foarte lucid. Era uneori cinică, alteori foarte gravă şi profundă. A dispărut prea devreme şi lasă un gol foarte mare în urma ei.“
Despre inteligenţa şi spiritul remarcabil ale Magdalenei Boiangiu ne-a vorbit şi actriţa Oana Pellea: „A fost un spirit întotdeauna în căutare, în luptă. Un om cu o inteligenţă remarcabilă şi cu simţ al umorului. Un spirit tânăr şi de o energie molipsitoare.” Pe Iulia Popovici, critic de teatru, au impresionat-o mereu umorul inepuizabil şi puterea Magdalenei Boiangiu de a înfrunta, neschimbată, moartea, pe care a încercat s-o învingă, în ultimele clipe, cu armele autoironiei.
În slujba teatrului
Născută în 1939, Magdalena Boiangiu a absolvit în 1960 Facultatea de Filologie, la Universitatea Bucureşti. Din 1961, a lucrat la Radiodifuziunea Română, la redacţia Teatru Radiofonic, şi din 1973, la redacţia Emisiunilor pentru Tineret.
Începând cu anul 1990, s-a dedicat presei scrise: redactor-şef adjunct la „Adevărul”, redactor-şef la revista „Lumea”, redactor la revista „Teatrul Azi“, editor-coordonator la revista „Scena”.
Din 1993, de la apariţia publicaţiei, a fost redactor-şef adjunct la revista „Dilema” şi apoi „Dilema Veche”, unde a avut o rubrică permanentă de analiză politică internaţională. Despre politică internaţională a scris, până aproape în ultima clipă, şi în rubrica ei din ziarul „Adevărul” care apărea duminica.
A fost membră în consiliul editorial al revistei „Foreign Policy”. Figură importantă a criticii teatrale, a făcut parte din juriile UNITER, a scris în revistele de specialitate, iar în 2005 a luat premiul UNITER pentru întreaga activitate de cronicar dramatic. În „Adevărul literar şi artistic“ a susţinut rubrica de cronică teatrală.
Se încarcă comentariile...
