Liderii românilor din Serbia, acuzaţi că instigă la ură interetnică

Predrag Balasevic, preşedintele PDRS, a fost acuzat că “instigă la ură interetnică” / Foto Sorin Ghica

Autorităţile sârbe au încercat să minimizeze gravitatea incidentelor din 19 decembrie 2011, în care a fost deschis focul asupra locuinţelor a doi dintre liderii comunităţilor româneşti din Serbia. Bosko Nicic, primarul oraşului Zajecar, din Valea Timocului şi lider al formaţiunii politice extremiste "Zivim za Krajinu" (Trăim pentru Kraina), acuză liderii comunităţii româneşti că "instigă la ură interetnică".

Într-un articol intitulat "Cine instigă la ură interetnică", publicat, la 21 decembrie 2011, de cotidianul belgrădean "Vecernje Novosti", unul dintre liderii românilor/vlahilor din Valea Timocului este pus la zid de cei care se opun acordării de drepturi minorităţii româneşti. Predrag Balasevic, preşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia (PDRS), a fost acuzat că "instigă la ură interetnică". Cel care a făcut această declaraţie este Bosko Nicic, primarul oraşului Zajecar, din Valea Timocului. Interpelat de ziariştii sârbi, liderul formaţiunii extremiste "Zivim za Krajinu" (Trăim pentru Kraina), a încercat să minimizeze gravitatea incidentelor armate petrecute la Sipicova (Valea Timocului) şi Jankov Most (Voivodina). În schimb, Nicic a declarat că românii ar fi, de fapt, cauza problemelor.

"În Valea Timocului nu există neînţelegeri interetnice, lucru care nu-i convine preşedintelui PDRS Predrag Balasevic, care este sprijinit de România. La duşmănie şi ură instigă doar Balasevic", a declarat pentru "Vecernje Novosti" Bosko Nicic.

Presiuni ale autorităţilor sârbe

Predrag Balasevic a declarat că tocmai autorităţile locale sunt cele care îi discriminează pe etnicii români. "Clopotniţa de la Sipicova a fost demolată din ordin al Primăriei din Zajecar. Tot atunci au început şi ameninţările membrilor PDRS. La recensământ, au fost făcute presiuni ca localnicii să nu se declare români. Aşa s-a ajuns la aceste incidente", a declarat pentru "Vecernje Novosti" Predrag Balasevic.

Edilul din Zajecar a negat că ar avea vreun amestec: "Nimeni nu a fost forţat să se declare vlah, român sau sârb. Dacă nu sunt probleme, Balasevic le fabrică. Construcţia ridicată la Sipicova nu se poate numi biserică, pentru că sunt doar trei araci înfipţi în pământ pe un teren agricol".

În seara zilei de 19 decembrie 2011, asupra casei lui Dragoslav Mariacic, preşedinte al filialei PDRS din Sipicova şi membru al Consiliului Local Zajecar, s-a deschis focul. Glonţul a pătruns printr-unul din geamurile uşii şi s-a înfipt în perete.

Un incident asemănător s-a produs, în Voivodina, la doar câteva ore de la atacul petrecut la Sipicova. În noaptea de 19 spre 20 decembrie 2011, casa primarului român al localităţii Jankov Most, Viorel Besu, a fost atacată cu arme de foc.

Nu mai puţin de nouă gloanţe au fost trase în parterul casei primarului, străpungând pereţii şi mobilierul dintr-o cameră.

Reacţia României

Dacă Belgradul a trecut uşor peste incidentele armate din 19 decembrie 2011, autorităţile române au condamnat agresiunile.

„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu îngrijorare de recentele agresiuni din Serbia, care au avut ca ţintă anumiţi lideri ai minorităţii române. Aceste atacuri fac în prezent obiectul procedurilor de investigaţii din partea autorităţilor competente din Serbia. Ambasada României la Belgrad a întreprins demersurile necesare în vederea clarificării situaţiei şi pentru ca autorităţile sârbe să ia măsurile care se impun", se arată într-un comunicat al MAE.

Doar doi parlamentari români, unul al puterii, celălalt al opoziţiei, au luat atitudine.

Senatorul Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Senatului Romaniei, a calificat atacurile drept "o provocare menită să dezechilibreze cursul pozitiv al dialogului româno-sârb în ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale ale conaţionalilor din statul vecin".

Deputatul Tudor Panţâru a condamnat şi el incidentele. „Condamn cu tărie atacurile armate îndreptate împotriva liderilor comunităţii româneşti din Timoc şi Voivodina. Aceste acte inimaginabile pentru un stat care pretinde să adere la Uniunea Europeană sunt o consecinţă directă a politicii agresive de asimilare forţată dusă de autorităţile sârbe, atât de cele statale, cât şi de cele religioase", a declarat parlamentarul.

Cine este Bosko Nicic?

Primarul oraşului Zajecar, Bosko Nicic, este unul dintre cei mai virulenţi opozanţi ai comunităţii româneşti din Valea Timocului. De nenumărate ori, Nicic a ieşit la rampă cu declaraţii sforăitoare, în care i-a acuzat pe liderii comunităţii româneşti că "destabilizează Serbia" şi că vor să "românizeze" Valea Timocului.

Iniţiativa Consiliului Naţional Românesc de a se introduce în şcolile din Zajecar ore suplimentare opţionale despre cultura şi limba română a fost respinsă de primarul Bosko Nicic.

Tot din ordinul primarului, au fost desfiinţate emisiunile în limba română de la televiziunea şi radioul local.
Bosko Nicic este cel care a ordonat demolarea clopotniţei româneşti de la Sipicova, refuzând în acelaşi timp, să elibereze autorizaţia de construire a bisericii româneşti.