Liceenii: „Vrem să dăm Bac-ul!“

Consiliul Elevilor a cerut ieri profesorilor să renunţe la greva generală pentru a nu-i pune în pericol pe viitorii studenţi. Sindicatele au rămas ferme pe poziţie: Bac-ul nu se dă, iar înscrierea la liceu şi încheierea mediilor rămân sub semnul întrebării. Ministrul Educaţiei va anunţa astăzi măsuri de urgenţă.

„Nu se dă Bacalaureatul!", au susţinut ieri în cor liderii Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Cartelului „Alfa" şi CNSLR-Frăţia, trei mari centrale sindicale în care sunt înregimentaţi 360.000 de angajaţi din totalul de 385.000 câţi are sistemul de învăţământ. „Bacalaureatul se amână până când se clarifică lucrurile", a afirmat Iacob Baciu, preşedintele CSDR, care are 200.000 de membri de sindicat proveniţi din Educaţie.

Mai citeşte şi:

Elevii ameninţă: Dacă blocaţi BAC-ul, organizăm marşuri de protest pe 1 iunie

Sindicaliştii au precizat că, pe lângă amânarea Bacalaureatului, mediile elevilor nu vor fi încheiate, iar repartizarea în licee se va face fără ei. Mai mult, sindicaliştii au lansat un apel către elevi şi părinţi, rugându-i să li se alăture în timpul grevei.

Liderii de sindicat au arătat că asupra membrilor lor se fac presiuni pentru a renunţa la protest. „În unele şcoli proba de limbă străină de la Bacalaureat s-ar putea organiza din cauza presiunilor la care sunt supuşi profesorii. Ei sunt ameninţaţi cu datul afară de către reprezentanţii inspectoratelor judeţene şi ai autorităţilor locale", a spus Aurel Cornea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. El a subliniat însă că nu există temei legal pentru ca profesorii care participă la protest să fie demişi.

Elevii cer să dea Bac-ul

Consiliul Elevilor a cerut ieri profesorilor să renunţe la protest pentru că pun în pericol viitorii studenţi.

De 1 iunie, reprezentanţii elevilor au declarat că vor ieşi în stradă să împartă pliante prin care vor atenţiona că li se îngrădeşte dreptul la educaţie. Fabian Telişcă, preşedintele Consiliului Elevilor, a afirmat că „3-4% din liceenii care ar trebui să susţină Bacalaureatul s-au înscris deja la facultăţi în altă ţară". În cazul în care examenul se amână, ei ar putea pierde şansa de a studia în alte ţări. „Dacă Bacalaureatul va fi blocat, elevii vor intra în grevă japoneză", a spus Telişcă.

Mihaela Gună, preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, a afirmat că „singurul răspunzător de această situaţie este Ministerul Educaţiei, care, prin politicile sale, nu reuşeşte să asigure funcţionarea normală a sistemului de învăţământ".

În aceste condiţii, unele licee au hotărât deja dacă vor organiza sau nu proba de limbă străină a Bacalaureatului. Spre exemplu, în Bucureşti, la Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale", liceenii sunt aşteptaţi la examen.

Directorul Gabriela Băncilă ne-a declarat că „unii dintre profesori vor intra în grevă, iar alţii vor participa la examene, în toate cele trei zile, cât durează proba de competenţe lingvistice". La Colegiul „Mihai Eminescu", tot din Capitală, o decizie în acest sens încă nu a fost luată, a spus Anca Negulescu, directorul liceului.

Plan clar, dar secret

De cealaltă parte a baricadei, reprezentanţii Ministerului Educaţiei se dovedesc la fel de categorici ca şi sindicaliştii: „Bacalaureatul se va da la termenul stabilit!", a spus Melania Vergu, purtătorul de cuvânt al instituţiei. Potrivit acesteia, ministerul are „un plan clar şi ferm" pentru ca elevii de clasa a XII-a să-şi termine studiile, iar ceilalţi să încheie anul şcolar. Vergu a refuzat să dezvăluie soluţiile găsite, dar a spus că sunt „excepţionale, aşa cum se impune în situaţii excepţionale". Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, va anunţa astăzi măsuri de urgenţă pentru deblocarea situaţiei.

Ameninţări sindicale

Liderii celor cinci mari confederaţii au dat ca cert un număr de peste un milion de sindicalişti în grevă, luni, 31 mai. Mai mult, şefii Cartelului „Alfa", Blocului Naţional Sindical (BNS), CSDR, CNSLR - Frăţia şi Confederaţiei Meridian speră că aceste proteste vor lua amploare „prin rostogolirea bulgărelui" şi se vor transforma într-o acţiune civică de proporţii. „Dacă nu ies în stradă, înseamnă că cetăţenii României îşi dau acordul tacit pentru aceste măsuri de austeritate", a spus Hossu.

De altfel, el consideră că efectele măsurilor luate acum de către Executiv se vor amplifica şi propaga la anul: „Dacă acum sunt afectaţi circa 15 milioane de români, la anul va fi lovită toată populaţia". Mai moderat, liderul BNS nu se aşteaptă la solidarizări impresionante şi spune că nu asta intenţionează prin grevele planificate: „Nu ne-am propus să facem revolte sau revoluţii", a spus Dumitru Costin. A colaborat Francisca M. Catană

Calendarul protestelor

La 31 mai vor înceta lucrul peste un milion de salariaţi. Profesorii şi angajaţii din administraţia locală şi centrală vor fi în grevă pe termen nelimitat, iar sindicalişti din sistemul sanitar şi cei de la Federaţia Gaz - România, în grevă de solidaritate (de o zi), cu primii.

Angajaţii din CFR şi cei de la Metrou şi RATB vor opri circulaţia în aceeaşi zi. Deocamdată, însă, nu se ştie sigur dacă acea zi va fi luni, 31 mai, sau marţi, 1 iunie.

Din 31 mai şi până în ziua când se va discuta moţiunea de cenzură, vor intra pe rând în grevă de solidaritate petrochimiştii, constructorii de maşini şi angajaţii din industria lemnului.

1 iunie - 4 iunie vor fi organizate pichete şi mitinguri în câte 10 judeţe, în ordine alfabetică, începând cu Alba.

3-4 iunie, lanţ uman în jurul Parlamentului.

Concesii pentru UDMR şi UNPR

Partenerii de Coaliţie ai PDL - UDMR şi UNPR - şi-au impus ieri punctul de vedere şi au obţinut ajustări la programul de austeritate propus de Guvern. Dacă marţi preşedintele Traian Băsescu părea de neînduplecat, ieri, premierul Emil Boc a acceptat mai multe compromisuri: pensia minim garantată, ce are în prezent o valoare de 350 de lei, va rămâne la acelaşi nivel.

Potrivit unor surse politice, ieri, în cadrul şedinţei Coaliţiei, Boc a negociat pe rând cu cele două formaţiuni, dar şi cu reprezentanţii grupului parlamentar al minorităţilor, în condiţiile în care liderul acestuia, Varujan Pambuccian, ca şi reprezentanţi ai UNPR ameninţaseră marţi că ar putea vota moţiunea de cenzură. Dacă UDMR a cerut doar menţinerea pensiei minime, preşedintele UNPR, Marian Sârbu, a fost mai tranşant.

„Marian Sârbu a spus foarte clar că UNPR susţine Guvernul, dar că Executivul trebuie să îndulcească măsurile", au mai spus sursele citate. În urma unui dialog mai aprins, Boc a acceptat ca venitul minim garantat să rămână bătut în cuie, iar indemnizaţiile pentru creşterea copilului să fie reduse doar cu 15%, faţă de 25% cât a fost anunţat iniţial.

Oprea, şah-mat cu pensiile militarilor

Tot în cadrul şedinţei de ieri a revenit în discuţie problema pensiilor militare, subiect ce a mai născut dispute între ministrul Apărării, Gabriel Oprea, şi premierul Emil Boc. „Pensiile militare nu vor coborî sub limita de 3.000 de lei în urma recalculării", a anunţat ieri Boc, sub privirile aprobatoare ale lui Oprea.

Liderul grupului minorităţilor, Varujan Pambuccian, a cerut analizarea unor măsuri pentru relansarea pe termen mediu a economiei. Dacă iniţial propunerile deputatului nu au fost luate în serios de Guvern, ieri, Boc a anunţat că va fi înfiinţată o comisie guvernamentală care să studieze aceste propuneri. Mihaela Dincă

Premierul a anunţat aprobarea scrisorii de intenţe către FMI

România, în era răului cel mai mic

Guvernul a aprobat, în şedinţa de ieri, scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional ce prevede reducerea pensiilor şi a salariilor în sectorul bugetar. Documentul va fi transmis Fondului Monetar Internaţional pentru a fi aprobat în boardul instituţiei la finele lunii iunie.

Premierul Emil Boc a anunţat ieri că programul de austeritate va fi aprobat prin două proiecte de lege pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea. Cele două legi, una pentru restabilirea echilibrului bugetar, iar cealaltă pentru reglementarea domeniului pensiilor, au fost analizate ieri de Guvern, într-o primă lectură. Consiliul Economic şi Social ar putea aviza mâine aceste două legi, după care proiectele vor fi trimise la Parlament. După depunerea şi discutarea amendamentelor, cele două legi se vor întoarce pe masa Guvernului pentru avizare. Abia apoi, Executivul îşi va putea asuma răspunderea în Parlament.

Boc a susţinut că măsurile de austeritate reprezintă răul cel mai mic. „O taxare suplimentară azi prin majorarea cotei unice şi a TVA nu ar fi făcut decât să omoare economia. Creşterea impozitelor ar fi condus la inflaţie, ceea ce ar fi muşcat la fel de mult din buzunarul românilor. Am ales răul cel mai mic: să nu majorăm taxele", a declarat Boc.

Şeful Executivului a reafirmat că tăierea pensiilor şi salariilor este soluţia „dureroasă, dar sănătoasă", precizând că România are nevoie de opt miliarde de euro pentru a finanţa deficitul bugetar. Mihaela Dincă

Măsuri de austeritate

Cine plăteşte

-bugetarii vor suferi o reducere cu 25% a salariilor, a sporurilor şi a altor plăţi de natură salarială.
-pensiile şi alte ajutoare sociale vor fi reduse cu 15%, iar pensiile speciale vor fi recalculate.
-pensiile de invaliditate vor fi reanalizate.
-tichetele de masă vor fi impozitate.
-indemnizaţia pentru creşterea copilului va fi redusă cu 15%.
-biletele de odihnă pentru pensionari vor fi eliminate.
-subvenţiile pentru căldură nu vor mai fi acordate.
-veniturile programatorilor vor fi impozitate.

Cine scapă

-pensionarii care primesc pensia minimă de 350 de lei nu vor pierde la venit.
-bugetarii cu salarii de 600 de lei nu vor fi afectaţi; rămâne la acelaşi nivel şi venitul minim.
-salariaţii din companiile de stat nu vor avea, deocamdată, venituri reduse.
-pensiile militare nu vor scădea sub 3.000 de lei după recalculare.
-alocaţiile pentru copii nu vor fi afectate.
-ajutoarele pentru refugiaţi nu sunt afectate.
-pensiile veteranilor şi indemnizaţiile pentru victimele regimului comunist nu vor fi modificate.
-bursele elevilor şi studenţilor nu vor fi schimbate.

Calendarul Bac-ului

31 mai-4 iulie: proba orală la limba modernă
28 iunie: proba scrisă la limba română
29 iunie: proba scrisă la limba maternă
30 iunie: proba obligatorie a profilului
1 iulie: proba la alegere a profilului
3 iulie: afişarea rezultatelor
5-6 iulie: depunerea contestaţiilor
7 iulie: afişarea rezultatelor