Leul slab umflă toate preţurile

Vom plăti mai mult pentru alimente, iar factura la mobil şi ratele în bancă vor fi tot mai mari. Cotaţiile euro cresc vertiginos, doborând record după record, situaţie care i-a determinat pe producători să anunţe scumpiri iminente.

Dacă alimentele se scumpesc pentru că peste 50% din materiile prime sunt aduse pe valută din import, la celelalte mărfuri şi servicii mai intervin şi alte cauze.

Fără nicio intervenţie, însă, din partea furnizorilor, tarifele serviciilor care se calculează în valută (telefonia mobilă, spre exemplu) şi ratele bancare la creditele pe care le-am luat în euro vor fi mai mari cu peste 21% decât astă-vară, respectiv cu aproape 10% faţă de luna trecută.

Mezelurile dau tonul majorărilor

Deprecierea leului în faţa euro va aduce, începând chiar de la sfârşitul acestei luni, scumpiri în lanţ la alimente, ale căror preţuri pot creşte cu până la 25%, avertizează producătorii.

Cele mai mari scumpiri le vom simţi la carne şi mezeluri. Acestea vor interveni treptat începând cu sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie. „Carnea şi mezelurile se vor scumpi cu până la 25%, pentru că majoritatea materiei prime provine din import, iar euro s-a apreciat foarte mult.

Primele care se vor scumpi vor fi mezelurile şi produsele ieftine. Un lucru este cert: românii vor mânca mai scump şi mai prost”, ne-a declarat Sorin Minea, preşedintele Patronatului Romalimenta.

O altă categorie de produse la care scumpirile bat la uşă este cea a pâinii, producătorii spunând că, în această primăvară, vor putea mări preţul cu până la 20% ca urmare a deprecierii leului, a majorării salariului minim pe economie la 600 de lei şi a scumpirii anunţate a utilităţilor.

„România are nevoie, lunar, de circa 150.000 de tone de grâu pentru panificaţie. În prezent mai avem grâu doar până în primăvară, când va trebui să apelăm la importuri.

Cred că grâul se va termina totuşi mai repede, pentru că la nivel internaţional au crescut cererea şi oferta de cereale, ceea ce va face grâul românesc foarte competitiv la export”, este de părere Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Industriei de Morărit şi Panificaţie.

Şi laptele, şi produsele lactate s-ar putea scumpi în primăvară cu până la 10%, dacă se vor scumpi utilităţile şi vor creşte salariile, potrivit lui Niculae Oiţă, directorul general al producătorului de lactate Lactag Argeş.

Uleiul mai aşteaptă

Singurii reprezentanţi din industria alimentară care dau mesaje liniştitoare şi susţin că nu au motive de creştere a preţurilor sunt producătorii de ulei.

„Nu ne aşteptăm la scumpirea uleiului, pentru că materia primă ne-am asigurat-o de anul trecut, iar preţul uleiului este cam acelaşi ca în ţările UE. Este posibil totuşi ca, în mod excepţional, dacă dobânzile vor creşte foarte mult sau preţurile la utilităţi, să se recurgă la scumpiri, dar foarte mici”, afirmă Viorel Zichil, preşedintele patronatului din Industria Uleiului.

Vom avea ieftiniri în perioada de soldare?

Ca în fiecare an, la 15 ianuarie se deschide perioada în care îmbrăcămintea, încălţămintea şi celelalte accesorii utilizate în sezonul rece se pot vinde la reduceri, în vederea eliminării stocurilor – aşa-zisa perioadă de soldare. De regulă, reducerile aplicate erau de 20% până la 60% şi chiar mai mult din preţurile anterioare, însă se pare că în acest an lucrurile vor sta cu totul diferit.

„Cu greu vom mai putea aplica reduceri mari, pentru că riscăm să ieşim în pierdere. Noi am cumpărat marfa astă-toamnă, când euro era deja destul de scump, astfel că nu câştigăm mare lucru nici acum, cu atât mai puţin în soldare”, ne-au declarat reprezentanţii comercianţilor de confecţii şi marochinărie. Ei se aşteaptă ca reducerile mai substanţiale, de peste 20%, să apară mai degrabă la articolele fabricate în România decât la cele de import.

Un lucru este cert: românii vor mânca mai scump şi mai prost

Sorin Minea
preşedinte Romalimenta

Mai avem grâu doar până în primăvară, când va trebui să apelăm la importuri

Viorel Marin
preşedinte ANAMOB

Românii, la limita capacităţii de plată
(Dan Străuţ)

Astă-vară, când creditele se dădeau cu mare uşurinţă, cursul valutar oscila între 3,4 şi 3,6 lei/euro, iar fluctuaţiile erau practic insesizabile. De atunci, euro a urcat însă continuu până la 3,9 lei în decembrie, la peste 4,2 lei în ianuarie şi nu se ştie cât va mai urca în viitorul apropiat.

Cert este că o rată bancară în echivalentul a 300 de euro însemna, astă-vară, puţin peste 1.000 de lei, dar acum a ajuns la aproape 1.300 de lei! Plusul de peste 250 de lei i-a adus pe cei care au credite în pragul incapacităţii de plată şi sunt deja tot mai mulţi cei care nu-şi mai pot achita integral ratele.

Numărul restanţierilor creşte de la lună la lună şi, în faţa acestui „val“, bancherii sunt extrem de prudenţi în a explica măsurile pe care le vor lua împotriva rău-platnicilor. Putem spune, deocamdată, doar că recuperatorii o duc tot mai bine, având clientelă tot mai numeroasă, iar restanţierii sunt acum în faza „înţelegerilor amiabile“ cu aceştia.

Refinanţarea în lei, cea mai bună soluţie

Dacă aveţi presimţirea că rata în euro va fi prea mare, încercaţi o refinanţare, adică obţinerea unui credit care să acopere restul datoriei plus o mică „marjă de siguranţă“.

De data aceasta, însă, noul credit ar trebui să fie în lei sau,  în cel mai rău caz, în dolari – o monedă ceva mai stabilă. Costurile refinanţării sunt relativ mari, dar astfel veţi scăpa de spectrul incapacităţii de plată din cauza creşterii euro.