O parte din legea ANI este neconstituţională / ANI nu mai poate face sesizări

0
Publicat:
Ultima actualizare:

ANI nu mai poate controla averile, o parte din legea ANI fiind declarată neconstituţională.

ANI nu mai poate face sesizări, nu va mai avea activitate de control şi nu mai poate cere confiscarea averilor, în urma deciziei date de Curtea Constituţională.

Este vorba de mai multe capitole care au fost declarate neconstituţionale în procesul din cazul Şerban Brădişteanu. Avocata Alice Draghici este cea care a câştigat procesul prin care cele mai importante părţi ale legii au fost declarate neconstituţionale, astfel că parlamentarii nu vor mai fi obligaţi să-şi declare averile.

Avocata Alice Drăghici a contestat în dosarul Brădişteanu, în cazul căruia ANI a propus confiscarea sumei de 3, 6 milioane de euro, mai multe articole din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Inegritate.

Astfel, a fost declarat neconstituţional articolul 6 care prevăd că "la solicitarea motivată a inspectorului de integritate, conducătorii autorităţilor, instituţiilor sau societăţilor publice ori private, cei ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice acestuia, în termen de cel mult zece zile lucrătoare, datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele prevăzute la articolul 5, indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea cauzei".

Articolul 7 se referă la posibilitatea ca inspectorul de integritate să dispună, fără acordul persoanei verificate a unei expertize, pentru lămurirea neconcordanţelor dintre sesizare şi întinderea bunurilor menţionate în declaraţie, potrivit Mediafax.

Articolul 8
stabileşte activitatea de verificare, modilitatea de întocmire a actelor de constatare şi a proceselor verbale.

CC a declarat neconstituţional inclusiv, articolul 13 care stabileşte atribuţiile ANI: verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depnerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor, sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor.

Mai mult, articolul 17 care stabileşte criteriile de numire a inspectorilor de integritate şi a celorlalţi funcţionari publici din ANI este nelegal.

CC a mai statuat că şi prevederea care stabileşte convocarea Consiliului Naţional de Integritate (CNI) nu este în acord cu legea fundamentală, adică aliniatul 2 al articolului 38.

Articolul 46 care prevede procedura de confiscare a unei părţi din avere şi contestarea stării de incompatibilitate este, de asemenea, declarat neconstituţional.

Articolul 57
prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele desemnate potrivit articolului 9 vor asigura implementarea prevederilor prezentei legi şi vor introduce în regulamentele de ordine interioară prevederi detaliate privitoare la declararea averii, declararea intereselor şi a incompatibilităţilor, adaptate specificului respectivei instituţii, care vor fi aduse la cunoştinţă tuturor angajaţilor împreună cu prevederile prezentei legi, prevederi care sunt şi ele neconstituţionale.

Agenţia Naţională de Integritate a dispuns în data de 15 septembrie 2008 sesizarea Curţii de Apel Bucureşti, cu privire la medicul Şerban Brădişteanu, în vederea confiscării sumelor de 3.595.333 de euro şi 500.000 de dolari, obţinute în mod nejustificat de medicul chirurg, în perioada 2000-2004, când el a a fost senator.

ANI este o instituţie independentă operaţională din România, ce exercită un control administrativ, specializată în verificarea averilor dobândite în timpul exercitării unei funcţii publice, conflictelor de interese și a incompatibilităţilor.

Agenţia Naţională de Integritate este un mecanism eficient de control al averilor dobândite în timpul exercitării unei funcţii publice, al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor şi acţionează în mod pro-activ existând posibilitatea ca sesizările să se facă şi din oficiu.

Agenţia a fost înfiinţată în anul 2007 prin adoptarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Potrivit  site-ului oficial  Agenţia exercită următoarele atribuţii:

    a) verifică declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese;
    b) efectuează controlul depunerii la termen a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese de către persoanele prevăzute de lege;
    c) constată că între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă există o diferenţă vădită care nu poate fi justificată şi sesizează instanţa competentă pentru stabilirea părţii de avere dobândită sau a bunului determinat dobândit cu caracter nejustificat, a cărui confiscare o solicită;
    d) constată nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor;
    e) sesizează organul de urmărire penală dacă există probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală;
    f) aplică sancţiunile şi ia măsurile prevăzute de lege în competenţa sa sau, după caz, sesizează autorităţile ori instituţiile competente în vederea luării măsurilor şi aplicării sancţiunilor prevăzute de lege;
    g) elaborează studii, analize, întocmeşte statistici anuale privind declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, precum şi cu privire la verificarea acestora, efectuată de către cei în drept, şi dezvoltă relaţii de parteneriat cu persoanele care exercită demnităţile şi funcţiile prevăzute de prezenta lege, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenţă;
    h) elaborează şi difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu, întocmind propriile materiale în acest sens, având în vedere practica organelor judiciare.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite