Le Monde: foşti agenţi ai Securităţii, infiltraţi în magistratura din România
0
Făcând referire la noua şefă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Florica Bejinaru, cotidianul Le Monde explică lentoarea reformelor din justiţie şi lupta împotriva corupţiei prin prezenţa masivă în sistemul judiciar a unor foşti membri ai Securităţii.
La 20 de ani de la căderea dictaturii Ceauşescu, una dintre cele mai aprige din Europa, prezenţa fostei Securităţi în tabăra magistraţilor pică rău.
Comisia Europeană critică constant România pentru întârzierile în reformarea justiţiei şi în lupta împotriva corupţiei.
Coincidenţă, Florica Bejinaru, suspectată ca a colaborat în anii '80 cu Securitatea, a fost aleasă în fruntea CSM în momentul în care experţii Uniunii Europene (...) soseau la Bucureşti pentru a evalua justiţia română. Ei trebuie să publice raportul în februarie. Or, prezenţa foştilor membri ai Securităţii în aparatul judiciar explică probabil în parte lentoarea reformelor, scrie Le Monde.
Fostul şef al Securităţii Timiş: „Viaţa mea e distrusă 100 la sută”
Radu Tinu: „Eu am pus microfoane în casa Hertei Müller“
Jurnaliştii francezi scriu că în spatele privirii sale severe şi a prezenţei distante, judecătoarea Florica Bejinariu, în vârsta de 48 de ani, ascunde un trecut tulbure care pune în încurcatură instituţia judiciară din România, deja obiect al controverselor.
Le Monde scrie în continuare despre racolarea Floricăi Bejinaru de către fosta poliţie politică în mai 1987, actuala şefă a CSM, pe atunci o tânără juristă de numai 26 de ani, activând sub pseudonimul "Alexandra Ştefănescu". Ea avea ca misiune supravegherea angajaţilor societăţii de textile la care lucra. O misiune "inofensivă", s-a aparat ea. Le MOnde precizează că în 2006 justiţia a exonerat-o de acuzaţiile de colaborare cu Securitatea, însa pentru un viciu de formă.
Cotidianul francez subliniază că după ce a determinat căderea lui Nicolae Ceauşescu, în decembrie 1989, Ion Ilescu, un comunist căzut în dizgratie în timpul ultimilor ani ai dictaturii, i-a menajat pe foştii ofiţeri ai Securităţii împreună cu echipa sa.
"În perioada dictaturii, munca acestor oameni consta în a încălca drepturile omului", afirmă Germina Nagât, şeful departamentului de investigaţii al CNSAS.
Cum s-a putut, de azi pe mâine, să devină reprezentanţi ai legii? Pe baza căror competente diplomele lor de la Securitate le-au asigurat un loc în sistemul juridic? Dacă erau aşa de buni, de ce n-au mers în mediul privat, ca avocaţi? De ce vroiau cu orice preţ să fie funcţionari în calitate de judecatori sau procurori?".
Aceste întrebari, comenteaza Le Monde, îi decredibilizeaza pe cei 6.000 de magistrati români.
Se încarcă comentariile...
