La un an cu FMI, mai săraci şi plini de datorii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După un an de acord cu Fondul Monetar, România are cu aproape 250.000 mai mulţi şomeri şi datorii ce vor apăsa pe umărul plătitorilor de taxe. FMI ne-a dat banii, iar noi i-am folosit pentru pensii şi salarii. Nicio investiţie şi nimic care să ne scoată din recesiune. Pentru asta vom plăti tot mai scump în următorii ani.

În urmă cu un an, Fondul Monetar Internaţional vira României prima tranşă din împrumut, în valoare de 4,9 miliarde de euro. Întreaga sumă a fost direcţionată către Banca Naţională a României.

La scurt timp, intra în Trezoreria statului şi prima tranşă, în valoare de 1,5 miliarde de euro, de la Comisia Europeană, Banca Mondială şi ceilalţi finanţatori externi. De atunci, deşi cu unele amânări în ultimul trimestru din 2009, România a mai primit încă 3,45 miliarde de euro.

Pensii şi salarii

Ce a făcut statul cu banii de la FMI şi cum i-a gestionat pentru ieşirea din criză? „Nu pot să spun dacă aceşti bani au folosit la ceva pentru că nu se vede niciun rezultat", spune analistul Ilie Şerbănescu. El susţine că banii de la finanţatorii externi au ajuns într-o formă sau alta în băncile cu capital străin din România, statul neavând prea mult spaţiu de manevră.

Finanţele s-au împrumutat la bănci şi au avut de rambursat, pe lângă creditul propriu-zis, şi dobânda. În rest, s-au plătit pensii şi salarii bugetarilor. Investiţiile au fost uitate. Doar 0,5% din totalul cheltuielilor raportate la finele primului trimestru erau de capital, respectiv 2,45 miliarde de lei.

Mai mult, reducerea cheltuielilor bugetare, restructurarea aparatului administrativ şi scăderea arieratelor (datorii ale statului către firme), recomandări ale Fondului, au rămas la stadiul de promisiuni. Iar acum, impotenţa guvernanţilor de a reduce cheltuielile bugetare ar putea împinge la măsuri extreme: majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi a cotei unice.

CITEŞTE ŞI

ABERANT: Contabil de liceu cu salariu de ministru

Că va fi la 24%, 25% sau 22%, guvernul Boc va fi cel care va decide, şi nu FMI. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a atras atenţia că nu trebuie să ne grăbim să facem majorări de taxe.

Tot în recesiune

După un an de la virarea primei tranşe de la FMI, România este tot în recesiune. Dacă la începutul anului mulţi guvernanţi, dar şi analişti vedeau o evoluţie pozitivă a Produsului Intern Brut (PIB) în primul trimestru, acum, nimeni nu se mai încumetă să facă astfel de afirmaţii.

„Spuneam că vom fi pe plus, în condiţiile în care măsurile autohtone ar fi fost mult mai clare, dar nu a fost aşa. Aşa cum stau lucrurile acum, mă aştept la o scădere cu 0,5% a PIB în primul trimestru", a declarat, pentru „Adevărul", Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica.

Mai mult, Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice, a declarat recent că o creştere negativă a PIB în acest an este unul dintre rezultatele analizei cu FMI. Şi este şi normal, în condiţiile în care majorarea TVA şi a cotei unice va afecta consumul şi va direcţiona multe dintre venituri spre zona gri. Şi în condiţiile unui TVA de 19%, consumul a scăzut în primul trimestru din 2010 cu 7,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Iar o taxă mai mare nu va face decât să amplifice acest declin. În plus, rata şomajului îşi continuă creşterea, până la 8,36% în martie, numărul de români fără un loc de muncă ajungând la 765.285. Şi preţurile bunurilor de consum au crescut, chiar dacă într-un ritm mai temperat, de 4,2% în martie.

Programe ineficiente

Promisiunea Guvernului, de la începutul lui 2009, că va concedia 140.000 de bugetari nu a fost onorată. De atunci, doar 23.470 de angajaţi la stat au devenit şomeri. În ceea ce priveşte datoriile pe care statul le are către firme, reducerea lor a fost amânată şi iar amânată. Iar programele guvernamentale, cum sunt „Prima Casă" şi „Rabla" nu au mişcat deloc economia.

Aproape 13.000 de români şi-au cumpărat case prin credite garantate de stat, dar cele mai multe au fost construite înainte de 2008, astfel că piaţa construcţiilor nu a fost ajutată aşa cum s-a dorit iniţial. În plus, programul „Rabla" a generat bişniţa cu vouchere, mulţi casându-şi maşina, dar foarte puţini cumpărându-şi una nouă.

După toate aceste pseudomăsuri, România este tot în recesiune, cu un deficit bugetar greu de stăvilit şi cu o datorie publică în continuă creştere. Datoriile statului au urcat de la 21,88% din PIB în februarie 2009 la 28,77% în aceeaşi lună a anului curent.

„Ca şi cifră absolută, datoria publică a României nu este atât de îngrijorătoare, însă trebuie raportată la perspectiva de creştere a acesteia şi la situaţia macroeconomică", a explicat Laurian Lungu. În plus, în condiţiile în care România este văzută de investitori ca o economie vulnerabilă, iar acoperirea datoriei publice ar putea deveni greu de finanţat.

"Nu pot să spun dacă aceşti bani au folosit la ceva pentru că nu se vede niciun rezultat."
Ilie Şerbănescu
analist

Fără măsuri, deficitul bugetar sare la 8% din PIB

Comisia Europeană, finanţator al României în acordul cu FMI, atrage atenţia, în prognoza economică de primăvară, că deficitul bugetar ar putea ajunge la 8% din PIB în acest an şi că sunt necesare măsuri suplimentare.

„În timpul misiunii în România, este aşteptată convenirea unui acord cu Guvernul pentru noi măsuri de compensare, în vederea reducerii deficitului bugetar", se arată în document.

Mai mult, Comisia a urcat prognoza de inflaţie a României la 4,3% în acest an, de la 3,5%, pe fondul creşterii accizelor la tutun şi carburanţi.

În ceea ce priveşte şomajul, Executivul european se aşteaptă ca acesta să nu scadă „într-o etapă incipientă a relansării economice", dar consideră că sectorul privat ar putea compensa pierderile de locuri de muncă din sectorul public.

Reprezentanţii Comisiei sunt prezenţi în aceste zile la Bucureşti, alături de cei ai FMI, pentru negocieri cu autorităţile. Adina Vlad

Vor creşte sau nu taxele?

Deşi în ultimele zile au fost avansate mai multe variante privind majorarea taxelor în vederea reducerii deficitului bugetar, autorităţile şi reprezentanţii FMI nu au luat încă o decizie în acest sens.

„Toate posibilităţile sunt luate în considerare în continuare. Analizăm diverse variante", a declarat ieri Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice. Şi Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, a precizat că variantele sunt încă în analiză, dar nu s-a ajuns încă la o înţelegere cu autorităţile române.

Scenarii

Dacă iniţial s-a înaintat ipoteza creşterii TVA până la 22% sau chiar 25% şi a cotei unice la 20%, surse guvernamentale au declarat ieri că majorarea TVA ar putea fi amânată. Iar asta pentru că BNR se opune oricărei majorări a TVA, pentru că oricum colectarea este una deficitară.

Singura posibilitate de a nu majora cele două taxe şi de menţinere a deficitului bugetar sub 7% din PIB este condiţionată de reduceri drastice de cheltuieli şi personal.

Potrivit unor surse, Guvernul şi-a propus să scadă cheltuielile din asistenţa socială cu 351,29 milioane de lei prin reducerea de personal din domenii precum protecţia copilului, a persoanelor cu handicap sau a celor vârstnice.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite