Procesul lui Radovan Karadzici începe, la 14 ani de la masacrul din Bosnia

adevarul

Publicat: 25.10.2009 21:21

Ultima actualizare: 09.08.2022 11:59

Procesul în care Radovan Karadzici, fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, este acuzat, printre altele, de genocid, începe mâine, la Haga, la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI), la 14 ani de la încheierea războiului, în condiţiile în care el a anunţat anterior boicotarea procesului pe motiv că nu este pregătit.

Arestat la Belgrad la 21 iulie 2008, după 13 ani de fugă şi o îndelungată cautare, el este acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război, comise în timpul războiului din Bosnia-Herţegovina (1992-1995).

Citiţi şi:

Karadzici anunţat miercuri seară TPI că va boicota deschiderea procesului, spunând că nu a avut suficient timp pentru a-şi pregăti apărarea, pe care şi-o asigură singur. El a afirmat că este "copleşit de milioanele de pagini" ale dosarului acuzării şi, în consecinţă, nu se va prezenta la deschiderea procesului.

Anterior, Radovan Karadzici s-a adresat în scris Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) cerându-i ''să onoreze'' un acord de imunitate pe care l-ar fi primit din partea americanilor. Vezi aici articolul integral.

"Deocamdată, nimic nu arată că procedura nu-şi va continua cursul aşa cum a fost prevăzut", a declarat joi un purtător de cuvânt al tribunalului de la Haga.

"Acest proces este important pentru victime, care văd că în sfârşit se face dreptate", a explicat procurorul-şef al TPI, Serge Brammertz, citat de AFP. "Când o femeie vă povesteşte că 21 dintre membrii familiei sale au fost asasinaţi şi că nu ştie unde se află cadavrele unora dintre aceştia, o să înţelegi importanţa procesului", a subliniat magistratul belgian.

Masacrul din Srebreniţa, în cursul căruia peste 7.000 de tineri şi bărbaţi musulmani au fost executaţi în iulie 1995, este în centrul actului de acuzare, alături de cele privind atacurile şi bombardamentele asupra Sarajevo, care au ucis 10.000 de civili în patru ani de război.

Principalele puncte ale actului de acuzare împotriva lui Karadzici Potrivit actului de acuzare, un document de 69 de pagini: Radovan Karadzici este inculpat de TPI pentru 11 capete de acuzare printre care genocid, persecuţii, exterminări, crime, deportări, acte inumane sau luare de ostatici, pentru rolul avut în războiul din Bosnia, soldat cu 100.000 de morţi. După preşedintele iugoslav Slobodan Miloşevici,decedat înainte de sfîrşitul procesului la TPI, în martie 2006, el este considerat "creierul" şi unul dintre principalii responsabili ai acestui război prin care dorea să formeze "Serbia Mare" în care să includă peste 60% din teritoriul Bosniei, susţinut de generalul Ratko Mladici, în continuare căutat. Este acuzat mai ales în legătură cu trei dintre cele mai tragice episoade ale războiului din Bosnia - genocidul din Srebreniţa, asedierea Sarajevo şi plasarea în detenţie a mii de civili în lagăre din regiunea Prijedor. Actul de acuzare descrie cum, după ce a fost ales la preşedinţia Republicii sârbe a Bosniei, în martie 1992, "a planificat, incitat, ordonat sau în orice alt mod a ajutat la planificarea persecutării musulmanilor din enclava Srebreniţa". Aproape 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi au fost executaţi de forţele sârbe după preluarea acestei zone, care oficial era sub protecţia ONU, la 11 iulie 1995. A fost cel mai sângeros masacru comis în Europa de la al Doilea Război Mondial. În calitate de comandant al forţelor sârbe din Bosnia, este responsabil şi pentru asediul din Sarajevo, care în trei ani şi jumătate a făcut 10.000 de victime. Karadzici a planificat "o campanie prelungită de bombardamente şi tiruri izolate împotriva civililor, pentru a-i menţine pe localnici într-o stare de teroare constantă". Este inculpat şi pentru închiderea a mii de civili croaţi sau musulmani în lagăre în care condiţiile erau "oribile şi inumane". Mai este inculpat şi pentru luarea de ostatici care a vizat mai mult de 200 de căşti albastre ale ONU, în perioada 26 mai-2 iunie 1995, în mai multe zone din Bosnia.

Karadzici se apără singur, dar este asistat din culise de zeci de avocaţi

Radovan Karadzici a decis să se apere singur în faţa TPI dar este asistat în culise de zeci de avocaţi şi jurişti.

În timpul procesului, Karadzici va pleda, va obiecta, va interoga şi contra-interoga singur martorii. El va avea alături doi avocaţi, care vor avea dreptul să-l consilieze, dar nu sunt autorizaţi să ia cuvântul în timpul dezbaterilor.

TPI plăteşte opt persoane pentru apărarea lui Karadzici, dintre care trei avocaţi, americani şi sârbi, şi doi anchetatori. Zeci de avocaţi, avocaţi stagiari şi profesori de drept îl asistă însă gratuit pe fostul lider politic al sârbilor bosniaci.

Karadzici pune în dificultate TPI

Experţii sunt de părere că anunţând boicotarea procesului săui, fostul lider politic al sârbilor din Bosnia pune într-o situaţie delicată TPI.

"Karadzici îi pune pe judecători în impas", apreciază Willem van Genugten, profesor de drept la Universitatea din Tilburg, adăugând că instanţa de la Haga se confruntă cu o situaţie delicată din punct de vedere juridic.

"Să fie forţat să vină la tribunal cu militarii nu ar fi o dovadă de respect faţă de drepturile apărării", subliniază Xavier Tracol, fost adjunct al procurorului de apel al TPI, potrivit căruia "mingea se află în tabăra judecătorilor". Aceştia au mai multe opţiuni, dar, potrivit experţilor consultaţi de AFP, niciuna nu este cu adevărat satisfăcătoare.