Adevarul.ro

Preoţi, cardinali, gărzi elveţiene ale Sfântului Scaun au lucrat sub acoperire pentru spionajul sovietic în perioada Războiului Rece. Un fost ofiţer al serviciilor de informaţii americane a sistematizat datele despre spionii infiltraţi în anturajul Suveranilor Pontifi pe vremea Cortinei de Fier.

Un volum ce a văzut recent lumina tiparului, intitulat „Spioni la Vatican“, se anunţă a deveni un bestseller în SUA. Semnat de John Koehler, fost consilier pentru informaţii al preşedintelui Ronald Reagan, volumul, bazat pe dovezi bine documentate, dezvăluie lupta din umbră dusă de Uniunea Sovietică împotriva Sfântului Scaun. Koehler este de părere că, „încă de la bun început, bolşevicii au considerat Vaticanul un stat inamic“, războiul secret începând în duminica Paştelui din 1923.

În acea zi, preotul catolic Konstantin Budkiewicz a fost ucis pe scările închisorii Lubianka din Moscova (în ansamblul de clădiri funcţiona şi cartierul general al temutului KGB), sub acuzaţia de „săvârşire de acte contrarevoluţionare“.

40 de ani mai târziu, serviciile secrete sovietice au luat decizia de a-şi infiltra agenţii în structurile Sfântului Scaun, politica acestuia faţă de Răsăritul comunist fiind percepută de Moscova drept „un amestec grav în afacerile Europei de Est“. KGB a încredinţat această operaţiune serviciului secret din Germania Democratică, STASI, condus la acea vreme de Markus Wolf.

Agenţi „de prim rang“

Printre spionii STASI infiltraţi la Vatican s-au numărat monseniorul Paul Dissemond (care a început să lucreze pentru serviciul de informaţii est-german în 1974, pe când avea funcţia de secretar general al Conferinţei episcopale din Berlin), monahul benedictic Eugen Brammertz şi absolventul Universităţii din München Alfons Waschbusch.

După alegerea, în 1978, a lui Karol Wojtyla ca Suveran Pontif, Brammertz (ajuns, între timp, traducător la publicaţia Sfântului Scaun „L’Osservatore Romano“) a fost cel care a sesizat Moscova în legătură cu „influenţa crescândă a clerului polonez la Vatican“.

Cât îl priveşte pe Waschbusch, acesta a fost recrutat de STASI în 1965, cu numele de cod „Antonius“, fiind trimis la Roma în 1976 ca reporter special al KNA, agenţie de ştiri catolică de limbă germană. În 1981, de la „Antonius“ au fost primite informaţii referitoare la atitudinea anticomunistă a Bisericii catolice poloneze.

Un alt spion din solda KGB care a reuşit să se apropie de Papa Ioan Paul al II-lea a fost Konrad Stanislaw Hejmo, preot dominican, prieten al lui Wojtyla încă de pe vremea studenţiei. Hejmo se ocupa, la Roma, cu organizarea vizitelor la Vatican a pelerinilor din Polonia. El a avut „acces nelimitat“ la Ioan Paul al II-lea până în ultimele zile de viaţă ale acestuia.