Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decid luni dacă vor opri protestul
0
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) se întrunesc, luni, în Adunarea Generală, pentru a decide dacă opresc protestul, după ce anterior au anunţat că vor participa la desemnarea magistraţilor pentru Biroul Electoral Central (BEC).
Tot luni, are loc Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti, pentru a decide asupra eventualităţii suspendării protestelor, aşa cum a recomandat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în 17 septembrie.
Şi judecătorii Tribunalului Sibiu vor decide luni, dacă suspendă protestul.
Într-o scrisoare deschisă din 23 septembrie, preşedintele CSM, Virgil Andreieş, a anunţat că luni, la ora 12.00, "ori la oricare altă dată" agreată, ar avea loc o întâlnire între reprezentanţii puterii judecătoreşti şi Executiv, "reînnoind invitaţia" către preşedintele Traian Băsescu de a media conflictul între cele două puteri. Pentru luni, niciuna dintre cele puteri nu avea cunoştinţă de organizarea unei astfel de întâlniri.
Reprezentanţii magistraţilor şi cei ai politicienilor au semnat, joi, 24 septembrie, principiile Pactului pentru Justiţie, după includerea unor amendamente.
Singurii care nu au semnat documentul au fost secretarul de stat Gabriel Tănăsescu, din partea Ministerului Justiţiei, şi Mircea Toader, liderul grupului parlamentar PDL.
Acesta din urmă a făcut, totuşi, o menţiune, pe document, specificând "a participat la dezbateri fără să-şi asume prevederile acestui document", moment în care reprezentantul PNL, Eugen Nicolăescu, a exclamat "El e mai meticulos de când cu flota!", referindu-se la cariera navală a politicianului.
În cadrul dezbaterilor din 24 septembrie, reprezentanţii magstraţiilor şi ai grupurilor parlamentare au discutat pe tema celor cinci axe din principiile Pactului pentru Justiţie, aducând mai multe amendamente documentului. Cele mai numeroase se referă la finanţarea sistemului judiciar şi la relaţia dintre cele trei puteri.
Astfel, Mircea Toader s-a declarat nemulţumit de prevederea conform căreia "trebuie să se asigure garantarea plafonului necesar de funcţionare, respectiv cheltuieli de personal şi cheltuieli materiale şi de capital, indiferent de valoarea acestuia, dar nu mai puţin de 1 la sută din PIB".
În urma dezacordului acestuia, prevederea a rămas stipulată în principiile Pactului, însă, la propunerea lui Eugen Nicolăescu, problema a fost notată separat şi va fi discutată în comisia parlamentară.
A mai fost modificat punctul 4 al Axei 2, care prevedea "transferarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurarea prealabilă a managerilor necesari gestionării bugetului la instanţe". În urma intervenţiilor celor prezenţi, textul prevede acum "aplicarea legii privind transferarea atribuţiilor", pentru că există deja o lege în acest sens.
Un alt amendament a fost schimbarea punctului 1 al Axei 5, care prevedea ca Executivul şi Legislativul să asigure respectarea sistemului judecătoresc în faţa publicului. Astfel, fraza a devenit "Cele trei puteri în stat îşi garantează respectul reciproc şi acţioneaza pentru creşterea încrederii publicului în sistemul judiciar şi în statul de drept", la propunerea Monei Pivniceru şi completarea lui Victor Alistar.
La semnarea documentului au luat parte reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), ai Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, ai Asociaţiei Procurorilor din România, ai Adunărilor Generale ale magistraţilor, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi parlamentari ai grupurilor UDMR, PNL, PSD+PC.
Vineri, mai multe instanţe din Bucureşti şi din ţară au decis suspendarea protestelor, pentru o perioadă, printre acestea fiind Curţile de Apel Bucureşti, Bacău, Cluj, Braşov, Târgu Mureş şi tribunale şi judecătorii arondate lor.
Se încarcă comentariile...
