Radovan Karadzici, fostul lider politic al sârbilor din Bosnia al cărui proces începe mâine la Haga, este considerat de justiţia internaţională drept unul dintre artizanii "epurării etnice" care a răvăşit Bosnia din 1992 până în 1995, după proclamarea independenţei, relatează AFP.
Inculpat pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război de Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie de la Haga, el este în principal considerat responsabil, împreună cu aliatul său militar Ratko Mladici, pentru cel mai mare masacru care a avut loc în Europa după al Doilea Război Mondial: uciderea a aproape 8.000 de musulmani la Srebreniţa, în estul Bosniei, în iulie 1995.Citiţi şi:
Totodată, el este acuzat pentru rolul jucat în atacurile şi bombardamentele asupra Sarajevo, care au ucis 10.000 de civili în patru ani de război.
Înalt, cu părul alb, Karadzici nu a mai fost văzut în public de la fuga sa, în 1996.
Croaţii şi musulmanii din Bosnia îl consideră un monstru, însă pentru numeroşi sârbi este un erou de război.
A moştenit fervoarea naţionalistă de la tatăl său
S-a născut la 19 iunie 1945 în satul Petniţa, din Muntenegru, dar copilăria şi-a petrecut-o la Niksici, în apropiere de frontiera cu Bosnia. În adolescenţă a scris poezii, o pasiune pe care a păstrat-o şi chiar a completat-o cu scrierea de piese de teatru sau de muzică populară.
Tatăl său, de la care a moştenit fervoarea naţionalistă, a fost închis pentru că a făcut parte din gruparea de gherilă "Cetnic", care a luptat atât împotriva naziştilor, cât şi împotriva partizanilor comunişti ai lui Tito în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
L-a avut mentor pe Slobodan Miloşevici
Radovan Karadzici a fost psihiatru la Sarajevo în anii '60. În politică a intrat abia în 1990, avându-l drept mentor pe Slobodan Miloşevici, omul forte din Iugoslavia, mort în martie 2006 în închisoarea TPI de la Haga, înainte de sfârşitul procesului.
După căderea Zidului Berlinului, vântul schimbării care a cuprins fosta Europă comunistă a atins şi Iugoslavia, care se dezmembrează din momentul în care fiecare dintre cele şase republici încep să obţină independenţa, în 1991.
Ca şi Slobodan Miloşevici, Karadzici susţinea atunci alipirea la Serbia a teritoriilor locuite de sârbi din Croaţia şi în Bosnia, unde sârbii reprezentau aproximativ 44% din populaţie. Având suţinerea generalului Ratko Mladici, Karadzici a început "curăţarea" Bosniei de "elementele" care nu aveau origine sârbă. Astfel, 100.000 de persoane au fost ucise în timpul războiului.
Prin Acordurile de la Dayton, semnate la sfârşitul lui 1995, Karadzici şi-a obţinut "republica": Republica Srpska, în timp ce croaţii şi musulmanii au împărţit cealaltă jumătate a ţării, care a devinit Federaţia croato-musulmană. Cu toate acestea, la semnarea Acordurilor de la Dayton, Miloşevici l-a ţinut pe Karadzici la distanţă, iar din iulie 1996 i s-a interzis să mai apară în public.
După 13 ani de căutări, Dragan Dabici a fost deconspirat
Karadzici a intrat atunci în clandestinitate şi, de-a lungul celor 13 ani de fugă şi a operaţiunilor eşuate ale NATO pentru arestarea sa, a devenit o adevărată sursă de legende. Departamentul de Stat american promisese chiar şi o recompensă de cinci milioane de dolari pentru orice informaţie care ar fi dus la arestarea sa.
Viaţa liniştită a lui Radovan Karadzici a fost tulburată în 21 iulie 2008 când a fost arestat din locuinţa sa de lux din Belgrad, unde practica medicna alternativă sub identitatea falsă a lui Dragan Dabici.
De nerecunoscut, el avea părul lung, alb şi o barbă deasă, purta ochelari şi adesea pălărie. Procesul lui Radovan Karadzici, care pledează nevinovat, este prevăzut să dureze doi ani. El riscă închisoarea pe viaţă.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza