Muzeul de Istorie făcea, pe vremuri, bani
0
În locul ocupat azi de muzeu s-a bătut monedă din 1411 până după anii 1860, când a fost transformat în instituţie de cultură. Instituţia culturală băimăreană îşi desfăşoară activitatea într-o clădire veche de aproape trei secole, fostă monetărie.
Muzeul Judeţean de Istorie din Baia Mare este adăpostit de o clădire emblematică pentru municipiu. Fostă monetărie de stat, clădirea actuală a fost construită între anii 1734 – 1737. „Pe acelaşi loc exista o monetărie mai veche, atestată documentar la 1411 când se bătea deja monedă. În 1734, clădirea veche a fost dezafectată şi a fost construită în loc ce se vede astăzi”, declară Lucica Pop, şeful Secţiei de istorie din cadrul muzeului.
Deschiderea oficială a Muzeului Orăşenesc Baia Mare s-a făcut la 19 iunie 1904, cu manifestări ample. De amenajări şi adunarea materialului necesar pentru expunere s-a ocupat „Asociaţia Muzeală Băimăreană”, înfiinţată la 1899 din iniţiativa istoricului Gyula Schönner, născut în Baia Mare, şi care cuprindea 85 de membri.
Din comitetul de pregătire a Asociaţiei Muzeale au făcut parte şi numeroşi artişti plastici încadraţi în Colonia de Pictură din Baia Mare, condusă de Simion Corbu – Hollosy. Aceştia au făcut numeroase donaţii, care au constituit colecţia de pictură cunoscută în timp sub numele de Şcoala Băimăreană de Pictură. Asociaţia Muzeală Băimăreană a donat muzeului la deschiderea oficială un număr de 6.938 de piese, ajungând în 1914 la 11.489 bucăţi.
Clădirea a fost închisă timp de 11 ani
Iniţial, muzeul s-a deschis într-un spaţiu restrâns, în localul Conventului Minoriţilor, compus din două săli mari şi un coridor larg unde exponatele au fost grupate pe următoarele secţii: arheologie, istorie şi numismatică, artă şi manufactură, ştiinţele naturii, bibliotecă şi statistică. Pe durata primului război mondial, muzeul şi-a încetat activitatea, fiind redeschis în 1924.
În condiţiile noilor realităţi istorice, când Transilvania intra în componenţa României Mari, autorităţile de la acea vreme au dovedit interes faţă de valorile patrimoniale, oferind alte patru camere şi două coridoare unde s-au expus 5.026 piese de patrimoniu, în afară de cărţi, peste 6.500 de volume şi nu a fost distrus sau înstrăinat niciun obiect de patrimoniu. În anul 1940, odată cu ocuparea Ardealului de către Ungaria, muzeul a fost închis timp de 11 ani, până în anul 1951 când a fost redeschis ca muzeu regional.
Aproape 80.000 de piese în patrimoniu
În prezent, muzeul este structurat în cinci secţii de bază: artă, arheologie, etnografie şi artă populară şi istorie cu organizare proprie, locaţii independente şi statut de muzeu.
Muzeul Judeţean deţine aproximativ 79.000 obiecte patrimoniale din care la arheologie: 33.260 piese şi peste 200 situri arheologice; la istorie: 34.400 de piese, colecţii de documente, ceasuri, stampe, sigilii, numismatică, arme, minerit, fotografii, afişe, clişee pe sticlă, carte veche, aparate foto; la artă: 3.349 de picturi, sculpturi, grafică, icoane. La etnografie sunt 7.870 de artefacte, colecţii de pipe, lemn, port, textile, unelte, arhitectură, ceramică, icoane pe sticlă, la care se adaugă cinci case memoriale situate în Şişeşti, Băseşti, Moisei, Băiţa şi Coltău.
Se încarcă comentariile...
