Istoricii îl repudiază pe "eroul" Milea
0Cei mai importanţi specialişti români sprijină campania prin care ziarul „Adevărul“ vrea să schimbe numele străzilor Vasile Milea. Toate vocile avizate pe care le-am consultat afirmă că Vasile Milea n-a fost nici pe departe un erou al Revoluţiei din 1989 şi cred că autorităţile trebuie să se sesizeze.
Numele generalului Vasile Milea, ultimul ministru comunist al Apărării, este purtat de 10 străzi, bulevarde şi pieţe de pe cuprinsul ţării. Toate au fost botezate aşa imediat după Revoluţia din 1989. Milea a fost ridicat la rangul de erou sub impactul presupusei sale sinucideri, care a fost percepută drept un gest de opoziţie faţă de dictatorul Ceauşescu.
Citeşte şi:
Lista persoanelor anchetate pentru crimele din decembrie '89
„Susţin din toată inima această campanie şi sunt complet de acord că numele străzilor sau bulevardelor Vasile Milea ar trebui schimbat", spune istoricul Adrian Cioroianu.
„Ar fi un semn de respect faţă de istoria şi identitatea noastră ca popor. Avem atâţia oameni marcanţi în istorie ale căror nume nu se află în nomenclatorul stradal! Nu există niciun element în biografia lui Vasile Milea care să justifice titulatura de erou. Cei care l-au perceput în acest fel în acea emoţie din decembrie 1989 ar trebui să ştie că, dacă s-a sinucis, a făcut-o având nişte păcate pe conştiinţă. Vasile Milea a fost un ministru al lui Ceauşescu. Este inacceptabil ca numele său să se confunde cu atâtea străzi şi bulevarde. Acest om ar fi fost erou dacă avea curajul să-l aresteze pe Nicolae Ceauşescu!", susţine Cioroianu.
„Vasile Milea nu este un erou"
Şi istoricul Stelian Tănase crede că iniţiativa „Adevărul" este una întemeiată, considerând că fostul ministru al Apărării a săvârşit acţiuni condamnabile în decembrie 1989. „Sunt de acord cu această campanie. Vasile Milea nu este un erou şi nu este normal să dea numele unor străzi din România. Este vinovat pentru mulţi dintre morţii de la Revoluţie şi cred că prin această afirmaţie am spus totul", a conchis Stelian Tănase. Ridicarea lui Vasile Milea la rangul de erou s-a făcut cu o repeziciune uimitoare în zilele de după Revoluţie.
Organizaţiile locale ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) s-au grăbit să boteze artere importante ale mai multor oraşe cu numele fostului ministru comunist şi este evident că noua putere s-a folosit cu mare abilitate de impactul pe care moartea lui Milea l-a creat asupra populaţiei.
Cioroianu încearcă să explice cum s-a ajuns în situaţia ca un lider comunist cu multe bile negre în biografie să fie considerat un erou al Revoluţiei: „Decizia de a-l numi pe Vasile Milea erou a fost luată hazardat, în acea agitaţie din ultimele zile ale lui 1989 şi primele din 1990. Au fost unii care s-au grăbit foarte tare să eternizeze nişte nume care nu meritau acest lucru. România are secole de istorie, nu a apărut în momentul morţii lui Ceauşescu!"
Cronologia evenimentelor din decembrie 1989 îl incriminează pe generalul Milea şi dovedeşte că el a fost departe de a încerca să evite executarea ordinelor criminale ale cuplului dictatorial.
„Generalul a participat la represiune"
„Susţin fără niciun fel de ezitare iniţiativa de a schimba denumirea străzilor Vasile Milea. După toate informaţiile care există, acesta a participat cu entuziasm la reprimarea revoltelor din Timişoara şi Bucureşti. Nu a fost nicidecum un erou, aşa cum a fost considerat în acele zile.
Generalul Milea a avut o carieră banală de lider comunist şi nu s-a remarcat prin nimic pozitiv. Este regretabil că la 20 de ani de la Revoluţie există atâtea străzi botezate cu numele său. Nu merită cu nimic această onoare!", ne-a declarat profesoara de istorie Zoe Petre.
Stejărel Olaru, director la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, susţine, de asemenea, iniţiativa ziarului „Adevărul": „Nu îl consider pe Vasile Milea un erou al momentului decembrie 1989. Pentru mine, eroi au fost cei care au murit pe străzi, la baricade. Nu mi se pare normal ca un fost lider comunist să dea denumirea unor străzi şi sunt de acord cu această campanie. Cred că numele străzilor şi bulevardelor care poartă numele său trebuie schimbate!".
10 pieţe, străzi şi bulevarde
Numele generalului Vasile Milea, ultimul ministru comunist al Apărării, este purtat de 10 străzi, bulevarde şi pieţe de pe cuprinsul ţării.
CV-ul lui Milea
- 1 ianuarie 1927 - 22 decembrie 1989
- Locul naşterii: Lereşti (jud. Argeş)
Cariera militară
- Urmează cursurile Şcolii Militare de Ofiţeri de Infanterie (1947-1949)
- Comandant de pluton, companie şi batalion la Brigada 9 Tancuri (1949-1950)
- Urmează cursurile Academiei Militare (1950-1952)
- Comandantul Diviziei 9 Mecanizate „Mărăşeşti" (1956 - 1958)
- Comandantul Şcolii Superioare de Ofiţeri de Tancuri şi Auto din Piteşti (1960-1964)
- Şeful Statului Major al Gărzilor Patriotice (1973-1978)
- Prim-adjunct al ministrului Apărării şi şef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1980-1985)
- Ministrul Apărării Naţionale (1985-1989)
Stoenescu: „Milea a fost complicele lui Ceauşescu"
„Adevărul": Domnule Stoenescu, credeţi că se impune schimbarea denumirii străzilor, pieţelor şi bulevardelor botezate Vasile Milea?
Alex Stoenescu: Generalul Vasile Milea a fost principalul complice la crimă al lui Nicolae Ceauşescu. Aşa cum am arătat pe larg în "Istoria loviturilor de stat în România", volumul IV, partea 1, Milea a transmis în Armată ordinele neconstituţionale şi ilegale de represalii ale lui Ceauşescu încă din după-amiaza de 17 decembrie 1989.
Potrivit legilor statului comunist, ministrul Apărării nu putea da ordine de folosire a armamentului sau blindatelor cu muniţie de război, precum şi ordinul de foc decât în urma decretării stării de necesitate prin-un decret publicat în Monitorul Oficial sau prin proclamare, adică anunţ public. Milea ştia aceste lucruri, dar le-a încălcat din devotament personal faţă de Ceauşescu! Nu a fost nicidecum un erou şi nu merită să dea numele unor străzi.
Care sunt elementele care contrazic titulatura de erou care i s-a atribuit lui Vasile Milea imediat după Revoluţie?
După omorârea civililor de la Timişoara, Milea a repetat ordinele ilegale de represalii la Bucureşti. Confuzia în privinţa calităţii sale de erou provine de la echipa militară care a declanşat diversiunea cu securiştii-terorişti şi care apoi a modificat stenogramele CPEx pentru a acredita informaţia falsă că i s-a opus lui Ceaiuşescu.
Celebra replică „Eu m-am uitat în legi şi nu am găsit că putem trage în popor" i-a aparţinut lui Tudor Postelnicu. De asemenea, a fost lansată informaţia falsă că dictatorul a ordonat asasinarea lui Milea de către securişti, fiindcă n-ar fi acceptat „să tragă în popor". Aşa cum arată documentele originale oficiale ale Armatei 1, Milea este autorul tuturor ordinelor de represalii.
Să presupunem că un tânăr la a cărui adresă din buletin apare numele generalului Milea v-ar întreba cine a fost acest om. Ce i-aţi răspunde?
I-aş spune adevărul: generalul Vasile Milea a fost principalul complice al lui Ceauşescu la crima din decembrie!
Cine credeţi că ar trebui să se sesizeze în urma unei astfel de campanii?
Mulţi se pot sesiza. Eu strig de câţiva ani la televiziuni că este o ruşine să avem străzi „Vasile Milea" în România. Este o bătaie de joc faţă de cei asasinaţi până la 22 decembrie! Cred că singura soluţie este o campanie a presei.
Conform procedurilor în vigoare, cel care solicită schimbarea denumirii unei străzi trebuie să suporte cheltuielile pentru cei care locuiesc pe artera respectivă şi trebuie să-şi schimbe documentele. Cine credeţi că ar trebui să suporte cheltuielile în cazul străzilor Vasile Milea?
Primăriile. Se dau grămezi de bani pentru schimbarea bordurilor, a semnelor de circulaţie, a firmelor. Trebuie făcut acest lucru simplu. Să se ia exemplu de la ordinul prin care s-a scos numele mareşalului Ion Antonescu de pe străzi, cartiere, cimitire. Cine a plătit atunci?
Aveţi vreo propunere privind numele pe care ar trebui să-l primească străzile Vasile Milea în cazul în care vor fi rebotezate?
Da, am mai multe propuneri: Regina Maria, Barbu Catargiu, Avram Iancu, Miron Cristea.
Alex Mihai Stoenescu, un specialist revoltat
Cioroianu: „Ar trebui să se implice şi Ministerul Culturii"
Zoe Petre, profesor de istorie
Dacă în debandada din 1990 denumirile străzilor se dădeau pe bandă rulantă, fără a mai ţine cont de vreo procedură, în ziua de astăzi schimbarea numelui unei străzi este cât se poate de complicată.
Primăriile se feresc de astfel de acţiuni pentru că implică o serie de hăţişuri birocratice, cum ar fi necesitatea schimbării documentelor pentru locuitorii de pe artera care îşi modifică numele.
Dincolo de hăţişurile birocratice apar şi o mulţime de chletuieli pe care, în mod normal, trebuie să le suporte instituţia care propune schimbarea numelui unei străzi.
Adrian Cioroianu, istoric
„Primăriile ar trebui să se sesizeze după o astfel de campanie de presă. Au comisii care se ocupă cu schimbarea numelor de străzi şi aceste comisii trebuie să ia iniţiativă de a modifica numele străzilor Vasile Milea. Chiar dacă schimabarea implică nişte costuri, această greşeală trebui reparată la un moment dat", consideră Zoe Petre.
Adrian Cioroianu crede că nu doar numele străzilor Vasile Milea ar trebui revizuit, ci şi că instituţiile statului ar trebui să se implice într-o acţiune de curăţire a nomenclatorului străzilor din România.
„Ar trebui demarată o campanie mai amplă, în care ar avea datoria să se implice şi Ministerul Culturii, pentru a revizui multe denumiri din nomenclatorul străzilor. În zona Aviatorilor, unde locuiesc, există «Strada Ghiozdanului» sau «Strada Penarului». Asta mi se pare o tâmpenie! Avem destule personalităţi care să merite onoarea de a da numele unor străzi", s-a revoltat fostul ministru de externe.
Se încarcă comentariile...
