Isterie la volan

În trafic se aplică legea talionului: o frână bruscă se plăteşte cu un claxon, un şofer care i-a tăiat faţa altuia primeşte o înjurătură, iar o tamponare se soldează cu o bătaie cu

În trafic se aplică legea talionului: o frână bruscă se plăteşte cu un claxon, un şofer care i-a tăiat faţa altuia primeşte o înjurătură, iar o tamponare se soldează cu o bătaie cu pumni şi palme. Cum s-a ajuns aici şi ce e de făcut?

"Intr-o după-amiază eram exact la ieşirea din Parcul Herăstrău, dinspre Piaţa Charles de Gaulle. În rondul de lângă parc am văzut câteva persoane care ţipau unele la altele şi nişte maşini care blocau drumul.

La un moment dat, o maşină de fabricaţie autohtonă în care se aflau trei băieţi până în 30 de ani a demarat şi a plecat. O persoană dintre cele rămase s-a întors şi a lovit cu piciorul maşina care tocmai pleca.

În acel moment, şoferul a oprit, s-a dat jos din maşină, a început să înjure, a deschis portbagajul acestuia şi a scos o cască de motociclist. Şi-a pus-o pe cap şi a sărit cu pumnii şi cu picioarele pe nefericitul care a avut greşita inspiraţie să-i lovească <> ", povesteşte pe blogul personal juristul Doru Toma.

"Lumea adunată a început să ţipe şi, până la urmă, <> s-a calmat şi s-a oprit din minipartida de K1. A mai ameninţat puţin că dă foc maşinii domnişoarei cu care a avut ceva de împărţit şi care intrase pe sens interzis şi a plecat în trombă.

În urma lui a rămas o fată în stare de şoc, care nu era în stare să mai mişte maşina din locul în care se oprise, pentru că tremura toată. Scena cu totul a durat probabil 25-30 de secunde, maximum un minut, dar violenţa şi premeditarea cu care a acţionat individul sunt lucruri care nu te pot lăsa indiferent."

Violenţa statistică

Ultimele zile ale verii dispar pe măsură ce copiii se pregătesc de şcoală. De la 15 septembrie, distracţia s-a terminat. Şi nu numai pentru cei mici, ci şi pentru şoferii care se vor înghesui din nou pe străzi şi bulevarde, ca în "zilele bune", mai ales că părinţii grijulii îşi vor duce zi de zi cu maşina odraslele până la poarta şcolii sau a grădiniţei. Vor apărea cozile nesfârşite, intersecţiile blocate, iar traficul va începe din nou să se sufoce.

Tensiunea se va acumula, la fel claxoanele, înjurăturile, certurile şi chiar bătăile, fie ele între şoferi şi pietoni, între conducători auto şi poliţişti, între automobilişti şi motociclişti sau între proprietari de SUV-uri şi de Dacii.
Cele mai multe altercaţii generate de indisciplina din trafic au loc în zilele lucrătoare, pe arterele din centrul Capitalei, între orele 14.00 şi 20.00.

La sfârşitul săptămânii, certurile şi bătăile se mută în mare parte în sectorul 6, iar cele mai numeroase incidente între şoferi se înregistrează în cartierele Militari şi Drumul Taberei, pe sensul de intrare în Bucureşti, informează NewsIn, care citează o analiză a Poliţiei Capitalei.

Traficul aglomerat din cauza numărului mare de autovehicule şi a lucrărilor de modernizare a infrastructurii, la care se adaugă indisciplina participanţilor la trafic induc şoferilor şi pietonilor o stare de nervozitate care degenerează, de multe ori, în violenţe verbale ori chiar fizice.

Potrivit Poliţiei, în lunile mai, iunie şi iulie au fost înregistrate numai în Bucureşti 140 de cazuri de violenţă stradală, survenite în urma unor incidente din trafic, legate de locul de parcare, modul în care conduc unii şoferi sau pietonii care au traversat strada.

Înjurăturile, gesturile obscene, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare celorlalţi participanţi la trafic se pedepsesc, conform noului Cod Rutier, cu plata unei amenzi de la 315 la 700 de lei şi 9 până la 20 de puncte-amendă.

Numai în 2008, Brigada Poliţiei Rutiere Bucureşti a încheiat 291 de procese-verbale de contravenţie pentru astfel de fapte, faţă de 460 pe toată durata anului 2007. Dar numărul şoferilor care se înjură zi de zi în trafic este mult mai mare.

Amendă pentru semne obscene

"Ieri, în timp ce-mi efectuam serviciul de patrulare pe bulevardul Nicolae Caranfil, am observat o conducătoare auto, o domnişoară, care a adresat injurii prin efectuarea unui semn obscen altui conducător auto, ceea ce mi s-a părut total nelalocul lui", povesteşte agentul-şef adjunct Marius Emanuel Filip de la Brigada Poliţiei Rutiere Bucureşti.

"Domnişoara a fost sancţionată prin proces-verbal cu amendă de 9 puncte, 450 de lei." Deşi poate fi bănuit de misoginism, poliţistul dă asigurări că a mai aplicat amenzi pentru astfel de abateri. "Nu mi se pare normal şi corect ca cetăţenii să se înjure şi să-şi adreseze unii altora semne obscene pe stradă."

Agentul Filip spune că, până acum, nu a fost înjurat de şoferii din intersecţiile pe care le dirijează, cel puţin nu în faţă. A întâlnit însă bătăi în trafic, dar a "aplanat astfel de cazuri", şi crede că de vină sunt "stresul, viaţa, grijile". "Cam oricui i se poate întâmpla să fie agresiv. Nu e o anumită categorie predispusă la astfel de fapte, dar nu poţi să ştii niciodată", conchide Marius Filip.

Când eşti pieton, îl înjuri pe şofer, când eşti cu maşina, îl înjuri pe pieton

Traficul este locul unde îţi poţi rezolva anumite frustrări, "o relaţie de putere în care figurează aşteptările participanţilor", explică psihologul Aurora Liiceanu. "De aici vine agresivitatea. Nu există controlul emoţiilor şi întreaga personalitate, cu toate latenţele sale, se manifestă în trafic."

Şi psihologul Bogdana Bursuc spune că principalul motiv pentru care oamenii devin agresivi în trafic este că au anumite aşteptări despre cum trebuie să se comporte ceilalţi şi, atunci când acestea nu sunt satisfăcute, apare furia.

În opinia psihologului Aurora Liiceanu, cultura traficului este mai puţin dezvoltată la români, în sensul că "ne lipseşte curtoazia". "Există şi acel dublu standard: dacă altul face, e măgar, dacă eu fac, sunt şmecher şi cred că am dreptate. Când eşti pieton, îl înjuri pe cel cu maşina, când eşti cu maşina, îl înjuri pe pieton."

"Agresivitatea e dată şi de condiţiile de trafic, dar şi de contextul general al societăţii. Avem o societate agresivă. Pe de altă parte, nu există o educaţie rutieră din punctul de vedere al civilităţii. La şcoala de şoferi te învaţă lucruri tehnice, nu şi cum să te comporţi elegant.

În general suntem prost crescuţi, din multe puncte de vedere. Lipsa de eleganţă din comportamentul social şi interpersonal se vede pe şosea", spune Aurora Liiceanu.

Ea adaugă şi că agresivitatea ţine de "lipsa de dresură socială": "nu suntem un popor disciplinat. Între noi fie vorba, suntem puţin cam mitocani. Nu există un oprobriu colectiv, ci mai degrabă admiraţie pentru şmecheri. Să nu uităm că suntem poporul ai cărui bărbaţi scuipă pe stradă. Şi cine sunt cei de la volan, dacă nu tot ei?"

Pe de altă parte, psihologul Bogdana Bursuc spune că "agresivitatea este o consecinţă a faptului că şofatul este un context în care oamenii îşi pot pierde integritatea fizică. Prin urmare, emoţia primară este frica, iar furia este o emoţie secundară, mai puţin funcţională. Contextul de trafic pune viaţa în pericol şi oamenii gestionează frica prin furie."

Psihologii le recomandă şoferilor să fie mult mai atenţi la pericole astfel încât conduita lor să devină preventivă în loc de agresivă. De asemenea, ei trebuie să accepte că alţi şoferi au o conduită neadecvată, că există şi şoferi nepricepuţi şi că situaţiile periculoase sunt peste tot. Pentru a reduce agresivitatea, e important ca şoferii să facă distincţia şi să înţeleagă că la baza furiei lor stă, de fapt, anxietatea.

Greşelile, taxate cu răutate

Fie că e vorba de lipsă de educaţie sau de frica de a-şi pierde viaţa într-un accident rutier, diferitele forme de agresivitate rutieră lovesc în fiecare zi.

De la formele mai uşoare, ca flashurile, claxoanele, înjurăturile sau gesturile obscene la cele mai severe, ca certurile, scandalurile sau bătăile, agresivitatea trece prin terorizarea femeilor la volan sau a şoferilor mai în vârstă, ura faţă de motociclişti, solidaritatea violentă a taximetriştilor implicaţi în incidente rutiere, poluarea fonică făcută de motocicliştii care aduc modificări la toba de eşapament sau taxarea cu maximă severitate a celei mai mici greşeli comise de colegii de trafic.

Dacă o femeie greşeşte, imediat e claxonată, înjurată, trimisă la cratiţă, la fel dacă merge ceva mai încet, spune agentul-şef principal Laurenţiu Andrieş de la biroul de educaţie publică al Poliţiei Rutiere Bucureşti. "Când dirijam circulaţia, eu încercam să le zâmbesc şoferiţelor.

Când ai şi claxonat, tremură, li se opreşte motorul, nu mai pleacă de acolo. Orice greşeală mică a celuilalt partener de drum, că-i motociclist, că-i biciclist, că e motoscuterist, e taxată cu răutate de cei din spate", spune Andrieş. "Dacă ai văzut o eroare, lasă, că şi tu la rândul tău poţi să greşeşti. Lasă-l pe celălalt să treacă."

"Aşa ceva nu există", confirmă agentul Claudiu Frunză, care supraveghează circulaţia din Piaţa Romană. "În general, şoferii nu se respectă deloc între ei. De claxonat, se claxonează foarte mult, se înjură. De regulă, şoferii se jenează să fie agresivi când suntem de faţă.

Un claxon şi cam atâta, se încheie. Dar am surprins şi scene când nu eram de faţă, am apărut ulterior, când s-au înjurat, au aruncat şi cu obiecte pe maşina celuilalt, apă, lichide." Alte dovezi de "supremaţie" pe bulevard sunt "şicanele din trafic", de exemplu frânele bruşte.

Corecţii de trafic

"Eram pe autostradă şi un tip în faţa noastră voia să depăşească, dar cel dinaintea lui mergea cu viteza legală. I-a tot dat flashuri, iar cel din faţă la un moment dat s-a enervat şi a pus frână, pe banda a doua cu 130 la oră. A reuşit să oprească şi celălalt, din fericire nu în el. Iar noi am fost cât pe ce să intrăm în cel care dădea flashuri. Ne-am speriat un pic, dar am plecat. În schimb, cei doi au ieşit din maşini şi au început să se certe acolo", povesteşte Ştefania M., 23 ani.

Este, se pare, un scenariu care se repetă zilnic mai ales pe autostradă. "Afară e civilizaţie, la noi înjurăturile sunt la ordinea zilei şi la camionagii, şi la turisme", spune şi Cristi, un şofer de TIR din judeţul Argeş. "Mai sunt şi şicanele: vine ăla, are maşină puternică, zice să te dai la o parte, până la urmă te dai şi frânează în faţa ta. Una e să frâneze unul mic şi alta e să frânezi tu la 22 de tone."

"Principala problemă de care se ocupă Poliţia Rutieră este siguranţa traficului. Dar agresivitatea constituie o problemă şi sunt destule exemple când au avut loc altercaţii", declară comisarul Constantin Stroescu, şeful biroului de educaţie rutieră de la Brigada de Poliţie Rutieră a Capitalei.

"Recomandarea noastră este ca aceste conflictele să nu fie escaladate. Se pleacă de la un claxon, un flash, urmează un semn obscen cu mâna, o înjurătură şi se ajunge şi la alte violenţe. Recomandăm ca unul din şoferi să stopeze conflictul, să plece mai departe."

Pistolul din torpedo

Poliţia confirmă că în maşinile şoferilor care bat drumurile oraşului s-au găsit tot felul de arme - bâte de baseball, cuţite, răngi. "Nu e o practică fericită", spune Stroescu. "Când apare prilejul, unii nu ezită să le folosească. Numai deţinerea unei astfel de arme este un prim pas în a te angrena în altercaţii."

"E bine să ai o armă în maşină pentru că sunt tot felul de nebuni în trafic. Mai ales dacă circuli şi noaptea, poţi să ai unele probleme", spune Răzvan E. (24 de ani). "Aşa că o armă îţi dă mai multă încredere. Eu am un levier, dar mi-aş lua şi un pistol."

Şi Alex G., 25 de ani, spune că ţine un topor sub scaunul de la maşină. "Nu l-am folosit până acum, dar e acolo. E doar pentru propria protecţie, dacă se întâmplă ceva şi găsesc vreun <> în trafic. Dacă scoţi un topor, îl intimidezi şi se va calma. Oricum, nu are rolul de a da în cap cuiva cu el. Şi, de specificat, nu este tocmai pentru Bucureşti. La drum lung găseşti suficienţi ciudaţi."

La noi, nesimţire, la ei, boierie

Tot la drum lung a avut de suferit de-a lungul timpului şi şoferul de camion Cristi Sandu. "În ţară se circulă ca în junglă, normal că ţi se pune pata." De exemplu, pe centura Bucureştiului, un coleg a fost bătut că i-a tăiat calea unui TIR.

Pe Bucureşti-Piteşti li s-a întâmplat altor colegi să îi fure: "veneau unii în spate, săreau pe camion şi tăiau prelata şi te furau din mers".

Dar şoferii de autocamioane de mare tonaj ştiu să aplice "corecţii de trafic": "Bătăi nu prea sunt, dar dacă i-am prinde..." În schimb, şoferul indisciplinat care a tăiat calea unui TIR este prins între două camioane. "Îţi dai seama, să te trezeşti între doi coloşi... Suntem profesionişti. Nu îi lovim, doar îi speriem."

Cauza comportamentului agresiv este că "la noi nu există respect faţă de participanţii la trafic", spune Cristi. "În Occident, dacă m-am băgat în depăşirea unui TIR, m-a lăsat, la noi te claxonează, nu aşteaptă să depăşeşti." "În România e o junglă şi o nesimţire crasă", confirmă şi un director regional al unei firme de transport internaţional.

"Afară e boierie. Când dai un semnal să schimbi banda, ţi se face loc. Şoferii români sunt la fel de nesimţiţi şi când conduc în afara graniţelor, doar că sunt mai potoliţi pentru că legile sunt mai dure." Dacă în România nesimţirea este cauzată şi de lipsa şoselelor şi de aglomeraţie, este la fel de adevărat şi că "românii au mari lacune în educaţie". "Chiar dacă ar avea condiţii, probabil tot nesimţiţi ar fi."

"Bizonii" cei de toate zilele

Nesimţiţii mai poartă şi numele popular de "bizoni". "Ne place să îi denumim aşa pentru că au comportament de cornute la volan, de fiinţe care nu manifestă prea multă responsabilitate în acţiunile pe care le întreprind", spune Costin Giurgea, redactor-şef la "BBC TopGear România", revistă care a demarat campania "Hoo cu tata!" (www.topgear.ro/bizon) împotriva şoferilor care claxonează la nesfârşit, de preferat în mijlocul ambuteiajelor, trec pe roşu, depăşesc coloana la semafor şi apoi blochează intersecţia, parchează pe trecerea de pietoni sau fac trimiteri "poetice" la rudele decedate ale mamelor celorlalţi participanţi la trafic.

Bizoni mai sunt şi cei care fac remarci rasiste, sexiste sau pur şi simplu nesimţite sau scot bâta de baseball din maşină când se încing spiritele. Giurgea crede că factorii care duc la "transformarea" unui om aparent "normal" într-o "bestie" în trafic sunt lipsa de civilizaţie, infrastructura precară, aglomeraţia pe şosele, lucrările edilitare făcute fără cap, lipsa de atitudine sau chiar acţiunile fără sens ale Poliţiei Rutiere.

Gesturile de "bizon" apar pe substratul unor carenţe educaţionale, lipsa celor "şapte ani de acasă" la volan. "Adesea, cel iresponsabil în trafic are acelaşi comportament şi când nu este la volan. Este cel care ascultă acasă muzică fără să-i pese de vecini, este ignorant şi nu-i pasă decât de propriul confort."

Campania TopGear îşi propune să combată comportamentul de bizon la volan cu o vorbă bună, printr-un zâmbet care poate să destindă şi un bizon. Vorba bună ajunge la acesta prin mesaje sub formă de abţibilduri pe maşinile redactorilor şi ale tuturor cititorilor revistei.

Atenţie la huligani!

Un caz extrem de violenţă a avut loc în mai în Braşov, când un agent de circulaţie a fost spitalizat în urma unei confruntări cu un grup de tineri pe care îi oprise pentru verificări. Agentul era în timpul serviciului când a observat în trafic un autoturism în care se înghesuiseră şapte persoane.

A oprit maşina, dar tinerii au devenit imediat agresivi. Ei l-au lovit cu pumnii şi cu picioarele pe agent şi l-au târât apoi 50 de metri agăţat de portiera autoturismului, cauzându-i leziuni grave. Martorii spun că tinerii miroseau puternic a alcool şi că au aruncat cu pietre în maşina Poliţiei.

Cum să evitaţi furia la volan

Ai avut vreodată o zi proastă, când nu erai în apele tale şi vreun "idiot" te-a enervat în drumul spre casă? Acestea sunt condiţiile propice pentru un atac de furie şi aproape toată lumea le-a experimentat cel puţin o dată. Singura diferenţă între tine şi un şofer agresiv este cum faci faţă acestor sentimente.

Ca să te protejezi, trebuie să îţi ţii emoţiile în frâu. Cel mai rău lucru care ţi se poate întâmpla este să întâlneşti pe cineva la fel sau chiar mai furios decât tine. Atunci cel mai probabil se va produce o confruntare pe şosea, care ar putea culmina cu violenţă fizică. Dacă eşti victima inocentă a agresivităţii la volan din partea unui şofer furios, trebuie să te protejezi.

Autorii site-ului RoadRagers.com recomandă în primul rând evitarea contactului vizual cu şoferul furios, deoarece o privire înţepată este tot ce-i trebuie pentru a creşte nivelul de agresivitate. Cel mai bun sfat este să te îndepărtezi în siguranţă de şoferul supărat, cât mai repede cu putinţă.

Dacă încearcă să te urmărească, du-te direct la cea mai apropiată secţie de poliţie şi fă o plângere. Nu te pune în pericol încercând să scapi de un şofer agresiv. Condu cu viteza legală şi respectă toate indicatoarele. În plus, ţine minte să fii respectuos în timp ce conduci. Tratează-i pe cei din jur aşa cum ai vrea să fii tu tratat.

Banda desenată a şoferului supărat

Dr. Leon James de la University of Hawaii a făcut un test pentru a avea o imagine mai exactă asupra sentimentelor pe care le încearcă un şofer în trafic: s-a înregistrat în timp ce conducea dinspre casă spre serviciu. Pe drum, a exprimat cu voce tare toate impresiile, reacţiile şi gândurile sale. Ascultând casetele, a fost surprins să descopere că abundau de sentimente antisociale, fantasme violente şi autodepreciere. Studenţii săi au făcut acelaşi experiment, cu rezultate similare.

James a identificat două cauze majore ale violenţei în trafic. Pe prima a numit-o "mentalitatea de tip bandă desenată a şoferilor", iar cealaltă este lipsa lor de educaţie morală.

Imaginaţi-vă o bandă desenată despre comportamentul şoferilor în trafic şi completaţi baloanele cu text, în funcţie de expresia celor de la volan. Veţi avea o imagine destul de realistă a ceea ce se întâmplă în trafic.

Şoferii simbolizează interacţiunile lor cu ceilalţi participanţi la trafic printr-o serie de metafore ale competitivităţii, victoriei şi înfrângerii. Atitudinea şi limbajul competiţiei în trafic transformă activităţi obişnuite, precum schimbarea benzii, în provocări şi ameninţări acompaniate de sentimente de furie şi răzbunare.

Nevoia de educaţie morală

Psihologii care au studiat dezvoltarea moralităţii la copii au descoperit diferite stadii ale acesteia. Copiii mici evită să facă rău, supunându-se de bunăvoie ordinelor date de părinţi şi figurilor de autoritate. Acesta este stadiul inocenţei. Pe măsură ce cresc, copiii sunt tot mai puţin dispuşi să se supună regulilor şi au nevoie de supraveghere cu ameninţarea pedepselor fizice.

Adolescenţii şi tinerii adulţi se simt tot mai puţin speriaţi de asemenea ameninţări şi mai mult de oprobriul social. La maturitate, oamenii încep să fie guvernaţi de propriul simţ al răspunderii. Acesta este cel mai profund stadiu al dezvoltării morale. În trafic, frustrarea conduce adesea la impulsuri agresive, însă crucial este cum controlăm aceste impulsuri.

Simţul moralităţii îi ajută pe oameni să reziste sentimentelor antisociale şi să controleze dialogul din banda desenată când şofează. Deoarece moralitatea implică şi o mare aplecare către respectarea regulilor, James este de părere că educaţia rutieră ar trebui începută încă de la grădiniţă. În fond, copiii participă din plin la trafic, ca pietoni, biciclişti şi pasageri. De aceea, ei trebuie învăţaţi ce înseamnă comportament moral pe carosabil.

10 sfaturi pentru a rămâne calm în trafic

1. Nu reacţiona şi nu i-o lua în nume de rău celuilalt şofer, el nu face decât să cedeze unui instinct agresiv.

2. Înainte de a reacţiona la gestul unui alt şofer, întreabă-te dacă merită să îţi pui viaţa în pericol doar ca să i-o plăteşti.

3. Fii politicos şi curtenitor, chiar şi atunci când ceilalţi nu sunt.

4. Întreabă-te întotdeauna: "E posibil ca eu să fi greşit?"

5. Încetineşte şi relaxează-te!

6. Nu subestima niciodată capacitatea celuilalt şofer de a provoca distrugere.

7. Redu stresul şofatului acordându-ţi suficient timp pentru a ajunge la destinaţie.

8. Informează-te despre drumurile la care se fac lucrări şi ascultă buletinele meteorologice ca să afli despre fenomenele care ar putea provoca întârzieri în trafic.

9. Exersează-ţi răbdarea şi păstrează-ţi calmul.

10. Ţine minte că nu-i poţi controla pe şoferii din jurul tău, dar poţi controla felul în care aceştia îţi afectează starea de bine. Fii calm şi condu în siguranţă.

Testul psihologic, formalitate pentru 99% din români

Unii şoferi sunt cazuri disperate. Corecţiile, şicanele, amenzile şi accidentele nu-i pot opri să fie agresivi în trafic şi să sară la bătaie la orice privire piezişă pe care le-o aruncă un alt participant la trafic. Corectitutinea, calmul şi fair-play-ul în trafic pur şi simplu nu sunt pentru ei. Dar şoselele nu se pot descotorosi de asemenea specimene în niciun chip, deoarece nici testul psihologic de la şcoala de şoferi nu îi poate detecta.

"Oamenii, când dau câte un examen, îşi ascund personalitatea. Nu trebuie să dăm vina pe test", spune Mircea Ilie Grigore, directorul unei şcoli de şoferi din Bucureşti. "Noi avem laborator psihologic şi i-am mai descoperit pe unii, care nu au capacitatea de a disimula. Alţii sunt însă mai şmecheri."

Deşi există bareme diferite pentru categoriile B, C sau D, 99% din cei care susţin testul psihologic îl iau cu brio, spune directorul. "Instructorii auto le spun elevilor să stea calmi şi ne informează dacă constată un comportament violent sau agresiv. Dar majoritatea stau liniştiţi, cuminţei.

Dacă îi depistăm, îi verificăm, luăm legătura cu psihologul, eventual îi mai chemăm o dată la test. Dar aceştia se simt observaţi şi se liniştesc." Şi pentru poliţist e dificil să detecteze un comportament deviant la volan în timpul examenului de conducere.

În plus, Grigore recunoaşte că a auzit de cazuri în care candidaţii nici măcar nu mai trec pe la testul psihologic şi obţin dovada susţinerii acestuia contra cost.