Investitorii, trataţi cu mănăstiri şi petreceri

Şefii judeţelor din cea mai săracă regiune a ţării se fac luntre şi punte în faţa delegaţilor străini, în speranţa că vor atrage investiţii. Pe oficialii străini îi aşteaptă în Moldova ceva mai consistent decât tradiţionala pâine şi sare: festivităţi, suveniruri şi chiolhanuri în toată regula.

Edilii moldoveni se întrec să etaleze străinilor ce au ei mai bun şi mai original, ca să le facă o impresie de neuitat. În Vrancea, de exemplu, străinii sunt chemaţi „strategic”, după culesul viei.

Ei sunt purtaţi cu mare fast pe la serbările publice precum „Zilele Focşaniului” sau „Festivalul Viei”, unde pot asculta muzică populară, pot gusta mici şi ciocni un pahar cu bere. „Când au venit la noi şi-au exprimat dorinţa de a merge în excursie pe Valea Şuşiţei.

Bineînţeles că am acceptat şi i-am dus la Cheile Tişiţei şi au fost încântaţi. Le-am oferit şi o plachetă aniversară, simbolul oraşului”, declară Decebal Bacinschi, primarul municipiului Focşani.

Se distrează şi primesc medalii

Din programul oficial nu lipsesc nici vizitele la obiectivele culturale din oraşele regiunii. Sala „Paşilor pierduţi” de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, „Muzeul Cucuteni” din Neamţ, sau Casa memorială „George Bacovia” din Bacău sunt doar câteva dintre locurile “bifate” de delegaţiile străine.

A devenit o tradiţie turul mănăstirilor din nordul Moldovei precum Agapia, Văratec, Voroneţ.  Un alt punct de atracţie este rezervaţia de zimbri din localitatea Vânători, judeţul Neamţ.

„În funcţie de natura vizitei, avem grijă ca musafirii noştri să guste ceva din ospitalitatea moldovenească”, afirmă Nicoleta Husaru, din cadrul Primăriei Piatra Neamţ.

Şi cum o mâncare gustoasă trebuie însoţită de un vin bun, oficialii mai sunt duşi la Hrubele lui Ştefan cel Mare de la Odobeşti sau Cramele de la Veritas Panciu, unde au loc degustări şi primesc o sticlă de vin pentru acasă.

De altfel, pentru ca la plecare să nu uite pe unde au trecut, vizitatorii primesc şi mici suveniruri. Anul acesta sunt la modă, în special la Iaşi şi Bacău, oraşe care sărbătoresc 600 de ani de atestare documentară, medaliile comemorative.

În plus, oaspeţii se trezesc încărcaţi cu plachete, albume foto şi insigne cu simbolul oraşelor. „Materialele pregătite au caracter informativ.

Avem atât albume despre Iaşul cultural, dar şi informaţii despre potenţialul economic al oraşului, hărţi şi mape cu date demografice şi multe altele”, povesteşte Sebastian Tătaru, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi.

Meşteşuguri şi pliante, la pachet

Pentru a-i impresiona pe invitaţii de la utimul Forum regional de investiţii din Suceava, şeful CJ, Gheorghe Flutur s-a îmbrăcat special într-o bundiţă (n.r. haină fără mâneci din piei de oaie).

Tot cu acest prilej, edilul a făcut o demonstraţie „pe viu” a unui meşteşug celebru în Bucovina, potcovitul cailor. În glumă, Flutur i-a aplicat o potcoavă pe încălţămintea unui coleg din administraţie. Ulterior, i-a plimbat pe musafiri cu mocăniţa.

După vizitele relaxante prin judeţe, delegaţiile oficialilor merg şi la companiile locale care vor să încheie noi contracte cu parteneri din străinătate. Invitaţii se conving astfel că moldovenii fac faţă nu doar distracţiei, ci şi muncii.

„Cele mai multe vizite la societăţile comerciale din judeţ au o finalitate, căci întreprinzătorii ajung să încheie noi parteneriate cu oamenii de afaceri care vin în delegaţiile de străini. Noi intermediem astfel de evenimente pentru a stimula colaborările între privaţi”, adaugă Sebastian Tătaru, de la CJ Iaşi.

Medalii de argint de 10.000 de euro

Consiliul Judeţean a comandat 300 de medalii de argint în valoare de aproape 10.000 de euro, pentru a fi înmânate invitaţilor speciali. „Nu putem să dăm oficialităţilor tinichele sau prostii precum calendare.

Albumul cu fotografii din judeţul Iaşi costă mai mult de 100 de lei şi, dacă mai dăm ceva, un cadou ajunge la 150 de lei. Aşa, cu medalia, ne costă mai ieftin, iar cadoul este şi elegant”, a explicat atunci şeful CJ Iaşi, Constantin Simirad.