Invenţie CFR: supliment de viteză mică

În loc să primească despăgubiri, pasagerii vor plăti pentru întârzierile trenurilor

De duminică, trenurile vor ajunge mai târziu la destinaţiile lor, dar rangurile acestora nu scad, iar biletele nu se ieftinesc. Mărirea duratei de parcurs a trenurilor fără ca biletele să se ieftinească este echivalentă cu perceperea unui tarif pentru întârzierile recunoscute, astfel, oficial.

Dacă în prezent un tren face cinci ore între staţia de plecare şi destinaţia finală, deşi în Mersul Trenurilor arată că ar face mai puţin, de duminică, lucrurile se vor „rezolva" într-un mod original, dar incorect faţă de pasageri.

Mai exact, orarul va fi corectat astfel încât întârzierea va fi inclusă, adică trenul care acum face oficial cinci ore şi în realitate, cinci ore şi jumătate va fi trecut cu cinci ore şi jumătate în Mersul Trenurilor ce intră în vigoare de duminică, 13 decembrie.

Cu toate acestea, biletul nu va fi proporţional mai ieftin, iar rangul trenurilor nu scade de la rapid la accelerat sau de la accelerat la personal. În acest fel, tichetul de viteză pe care îl vom plăti începând de săptămâna viitoare se va transforma în „tichet de întârziere".

Ce ranguri trebuie să aibă trenurile

În Anexa 1 a Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 2.065/2004, trenurile sunt clasificate în funcţie de viteza medie orară pe care o realizează de-a lungul rutelor pe care le parcurg. Astfel, pentru a avea rang de accelerat, un tren trebuie să ruleze cu o viteză medie de cel puţin 45 de kilometri pe oră, un rapid - cu 55 de km/h, iar un InterCity - cu minimum 65 de km/h.

În funcţie de rangul trenului sunt stabilite şi tarifele biletelor de călătorie, diferenţiate şi după gradul de confort, dar mai ales după criteriul vitezei. Suplimentul de viteză (respectiv „de întârziere", în cele mai multe cazuri) reprezintă, de regulă, între 25% şi 40% din preţul total al biletului, ceea ce denotă importanţa rapidităţii, atât pentru transportatorul feroviar, cât şi pentru călători.

Diferenţierile tarifare între categoriile de trenuri sunt destul de mari, însă acele limite minimale de viteză erau adesea încălcate fără ca pasagerii să reacţioneze. De duminică, vor fi încălcate oficial.

Durata de deplasare a trenurilor se prelungeşte

CFR Călători a anunţat că începând de duminică se pune în aplicare noul Mers al Trenurilor, ce va fi valabil până în decembrie anul viitor. Oficialii CFR au găsit o soluţie pentru ca trenurile să pară că mai au întârzieri: vor include timpul suplimentar în Mersul Trenurilor.

Acest timp însă nu va figura ca întârziere, ci va fi adăugat duratei de deplasare, astfel încât timpul de parcurs până la destinaţie va fi oficial mai lung. „Nu se includ întârzierile în Mersul Trenurilor, cu atât mai puţin pe bilet. Se va prelungi probabil timpul de mers. În ceea ce priveşte costurile, nu ştiu dacă se vor modifica sau nu", ne-a spus dispecerul de la centrul de informare din Gara de Nord Bucureşti.

În momentul în care am solicitat informaţii despre timpul de călătorie pe ruta Bucureşti-Timişoara, după 13 decembrie, dispecerul de la una dintre agenţiile de voiaj ale CFR Călători din Capitală ne-a spus că pe biletul de tren este trecută doar durata de deplasare. În momentul acesta, Rapidul care pleacă la ora 22.45 din Bucureşti ajunge în Timişoara la 07.25 potrivit datelor de pe tichetul de călătorie. Despre întârziere, pasagerul nu este informat dinainte.

Despăgubiri, doar de la Transporturi

„Nu pot să vă spun cât întârzie trenul. De unde să ştiu eu cât face el pe drum?", a precizat dispecerul CFR. Tichetul din Capitală până în Timişoara costă aproape 1.200 de lei la clasa I.

Constantin Cerbulescu, directorul Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor, spune că pasagerii din trenurile întârziate n-au făcut până acum plângeri pe motiv că trenul a ajuns prea târziu. „Ei ni se pot adresa nouă, dar dacă nu există legislaţie pentru ca noi să putem soluţiona problema, trimitem plângerea la Ministerul Transporturilor. Abia de acolo călătorii pot cere despăgubiri. Sau mai au posibilitatea de a se adresa în instanţă", a precizat Constantin Cerbulescu.

Cum ar putea feroviarii de stat să evite falimentul

La scurt timp după ce pe o rută CFR apare un transportator feroviar privat, acesta realizează venituri mult mai mari decât cel de stat şi, în general, diferenţa dintre serviciile prestate de cei doi concurenţi este izbitoare - desigur, în favoarea celui particular.

Cum este posibil acest lucru? Specialiştii din industria feroviară şi transportatorii privaţi consultaţi de „Adevărul" spun că măsurile pe care ar trebui să le introducă CFR Călători şi CFR Marfă pentru a reveni pe creştere sunt relativ simple. Iată câteva sfaturi:

1 „Naşul" să nu mai primească şpagă. În trenurile private nu există nici măcar un singur călător fără bilet, pentru că „la noi, controlorul care primeşte aşa ceva este dat afară imediat", spun transportatorii particulari.

Ei arată că, astfel, încasările - mai mici sau mai mari - sunt asigurate integral, ceea ce este esenţial pentru bunul mers al afacerii. „Dacă un traseu are sau nu potenţial, dacă vin sau nu călători, ne dăm seama după încasări, nu trebuie să facem cine ştie ce sondaje de piaţă. În plus, pasagerii se simt respectaţi, pentru că toţi plătesc la fel", arată operatorii privaţi.

2 Cheltuielile inutile trebuie eliminate. Pe lângă costurile inerente necesare pentru deplasarea unui tren pe o anumită rută, companiile de stat au tot felul de cheltuieli suplimentare, pe care operatorii particulari le-au redus sau chiar eliminat.

3 Revenirea pe rutele de navetă. În mod inexplicabil, CFR a redus numărul trenurilor pe mai multe rute cu potenţial real de navetă. Pe aceleaşi rute, transportatorii rutieri de pasageri (microbuze, autocare etc.) realizează profituri substanţiale. CFR Călători poate şi trebuie să revină cu cât mai multe trenuri pe acele rute.

4 Mai multe vagoane de marfă pentru un client. Pentru a creşte rentabilitatea companiilor feroviare, în cazul celor de marfă, este imperios necesar ca fiecare client să închirieze mai multe vagoane, nu doar unul singur. Costurile de manevrare a unui vagon (cuplarea şi decuplarea cu garniturile mai mari, pe diverse trasee) sunt de câteva ori mai mari.