Interviu sub zodia cancerului: Lucian Duţă, morfina şi “băieţii informaticieni”
0
Mandatul şefului de la Casa Naţională de Sănătate rămâne în memorie printr-o cădere a unui sistem informatic de gestiune, care a costat zeci de milioane de euro, şi o printr-o criză a morfinei. Azi, Lucian Duţă susţine că ambele "crize" au fost artificiale
Implementarea controversatului sistem informatic integrat, care s-a blocat în ianuarie 2011, şi criza morfinei sunt scandalurile care au afectat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în ultima perioadă. Preşedintele CNAS, Lucian Duţă, a acceptat să discute despre problemele care afectează Sănătatea şi despre cum s-a ajuns la situaţia ca bolnavii de cancer să rămână fără dozele de morfină care le alinau suferinţa.
„Adevărul": Raportul Curţii de Conturi pe anul 2010 are nişte concluzii foarte dure referitor la Casa Naţională de Sănătate, în special vizavi de Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI)...
Lucian Duţă: Da, dar raportul a făcut analiza strict a sistemului anterior, deci nu are legătură cu actualul SIUI. Acest sistem nu a fost încă auditat.
Au fost rezolvate toate deficienţele sistemului vechi?
Da, şi să vă dau un singur exemplu. Raportările caselor judeţene erau transmise înainte către Casa Naţională la sfârşitul lunii, în sistem offline, şi astfel softul se aglomera foarte mult, dar acum totul se petrece online. Deci medicul consultă pacientul, transcrie consultaţia electronic şi o transmite în acelaşi moment la CNAS pentru a fi validată.
Auditorii au stabilit că erorile şi abaterile sistemului informatic au creat un prejudiciu de 5.850.000 lei (1,3 milioane de euro). Au fost recuperaţi aceşti bani?
Am fost atenţionaţi să luăm toate măsurile corespunzătoare şi le-am luat. Direcţia de Control a recuperat cea mai mare parte a prejudiciului.
Aţi afirmat, anul trecut, că SIUI a fost şi este sabotat de nişte "băieţi informaticieni" care, practic, controlau prin programe proprii funcţionarea la nivelul anumitor case judeţene. Are legătură cu blocarea SIUI?
Din punct de vedere tehnic, blocarea SIUI a avut o explicaţie foarte simplă. Am folosit o bază de date foarte nouă, ultima versiune de pe piaţă, care a dat anumite erori, aşa-numitele bug-uri. Toţi cei care au folosit această bază de date au avut aceeaşi problemă. Aceste bug-uri pot avea diferite efecte. Nouă, spre exemplu, ne-a bolocat sistemul. A fost, practic, o eroare de scriere în softul bazei de date.
Cum s-a rezolvat problema?
Această eroare nu o puteam corecta noi, pentru că platforma de baze de date vine la pachet. De aceea, am luat legătura cu producătorul din SUA, care a creat un aşa-numit patch. Deci nu a fost o defecţiune de hard sau de soft şi mai ales nu a fost o defecţiune care se putea anticipa.
Cum s-a luat decizia modernizării sistemului, deşi el era încă în faza de implementare?
Am vrut să integrăm celelalte proiecte pentru că s-a discutat de atâtea ori despre fraudarea sistemului, despre furtul de medicamente, despre faptul că statul nu are control asupra sistemului, normal că am vrut să construim o versiune centralizată, cu un control online a ceea ce se întâmplă între furnizorii de servicii de sănătate şi noi, ca plătitori, astfel încât am venit şi am upgradat acest sistem, aducându-l la această formă centralizată.
Problemele nu au fost rezolvate totuşi...
Acest sistem este în toată lumea. Particular în România este faptul că sistemul de sănătate are resurse foarte mici. La noi, fiecare abonat are o poliţă de asigurare de două sute de euro, iar în Vest au două-trei mii de euro. De aceea, nu putem asigura servicii medicale ca acolo. Atunci când nu ai resurse financiare suficiente, trebuie să găseşti un mecanism prin care să dai acces la medicamente la câţi mai mulţi şi la tratamente cât mai bune.
"Nu mai avem de unde să colectăm bani!"
Cum stăm cu resursele în 2012?
Puţini vor să înţeleagă este că resursele fondului naţional unic de asigurare, în acest an, şi-a atins maximul. Nu mai avem de unde să colectăm bani. Trebuie să luăm măsuri ca sistemul să fie predictibil şi sustenabil.
Cum se poate poate face acest lucru?
Pe lângă faptul că nu sunt bani, sistemul este încă fraudabil. De aceea sistemul informatic integrat este principalul mijloc de luptă antifraudă. Peste trei luni vom introduce reţeta electronic. Spre sfârşitul anului se va începe distribuţia cardului naţional de sănătate. Astfel, undeva la mijlocul anului viitor, o să putem spune că am închis, practic, principalele căi de fraudare a sistemului.
În ce a constat modernizarea?
SIUI funcţiona şi în 2009, numai că avea probleme pe care CNAS încerca să le rezolve din mers. Să nu uităm că sistemul informatic de la CNAS este cel mai mare din ţară, ca şi bază de date sau funcţionalităţi. Eu când am venit n-am mai încercat să repar acele deficienţe semnalate, pentru că modul cum fusese conceput sistemul informatic nu permitea să mergem mai departe. Adică riscam să avem un sistem care, deşi funcţional, nu avea integrat în el celelalte componente de care am amintit.
S-a ajuns la schimbarea serverelor?
Bineînţeles. A fost vorba de o nouă soluţie, centralizată, în care toată lumea raportează online.
Ce s-a întâmplat cu cele vechi?
Au intrat pe alte fluxuri operaţionale. Se folosesc în continuare la alte activităţi în CNAS şi la casele judeţene.
Deci costurile noilor servere au fost incluse în contractul iniţial?
Exact, conform contractului, aveam dreptul să facem un upgrade, fără costuri suplimentare. Ceea ce am şi făcut.
Să revenim la "băieţii informaticieni"...
Înainte de se introduce sistemul informatice integrat, toate casele judeţene foloseau programe informatice diferite, pe care le plăteau unor "băieţi". Era la latitudinea fiecărei case să plătească un program produs de ce firmă dorea. SIUI, practic, a lăsat multe firme fără obiectul muncii.
S-a stabilit care a fost prejudiciul produs de nefunctionarea SIUI pentru cele patru zile (11-15 ianurie)?
Nu a fost niciun fel de prejudiciu, pentru că activitatea furnizorilor de servicii a fost doar întârziată. A fost doar disconfortul creat de aglomerările de la casele judeţene.
Criza morfinei: piaţa farmaceutică e crudă
Cum s-a ajuns la situatia ca in spitale sa nu se mai gaseasca morfinab şi cine este vinovat de aceasta situatie?
Spitalele au avut tot timpul morfină. Ce nu s-a mai găsit a fost un anumit tip de morfină. Este vorba de morfină solidă, sub formă de tablete, cu acţiune rapidă. Cea injectabilă exista în spitale. Deci, medicii puteau administra pacienţilor alt tratament morfinic.
Revin la întrebare....
Firma producătoare ne-a înştiinţat, legal, că va pleca din România şi, tot legal, s-a obligat să aducă în continuare aceste medicamente până în momentul în care îşi va înceta activitatea. Ne-a asigurat că nu va exista nicio întrerupere în aprovizionarea cu medicamente. Nu aveam de unde să ştim că nu-şi va respecta angajamentul. Casa Naţională nu este răspunzătoare de această situaţie. Singurul rol al CNAS este să plătească furnizorilor nişte servicii. Sistemul de prescriere a medicamentelor în cazul bolnavilor oncologici pleacă de la următorul principiu: toţi pacienţii au scheme de tratament gratuite. Medicul nu prescrie medicamentul, ci doar susbstanţa activă conţinută de acesta. Aici, însă, sunt doi factori perturbatori. Pe de o parte, unele medicamente generice lipsesc de pe piaţă pentru că nu mai sunt importate, iar pe de altă parte, există un interes, la nivelul anumitor medici sau farmacii, să recomande anumite medicamente. Acestea, deşi conţin aceeaşi substanţă activă, nu sunt gratuite, iar pacientul trebuie să le plătească.
Cum se ajunge la lipsa unor medicamente vitale pentru pacienţi?
Piaţa farmaceutică este foarte crudă, funcţionând strict după principii economice de profitabilitate. Aşa se face că unele medicamente ieftine, deşi foarte bune, nu mai sunt aduse pe piaţă, pentru că importatorii consideră că nu este rentabil.
Statul nu poate interveni?
Din punct de vedere legal, distribuitorii aduc medicamentele pe care le vor ei. Este o piaţă liberă, nu-i putem obliga să aducă medicamentele pe care le dorim noi. Astfel, plătim o groază de medicamente scumpe, în loc să avem în farmacii medicamente care au acelaşi efect, dar sunt mult mai ieftine.
Analizăm varianta, din punctu de vedere legal, ca statul să aducă aceste medicamente.
Ce soluţie poate adopta statul pentru a putea aduce aceste medicamente?
Vom încerca să folosim compania statului, Unifarm, care este companie de distribuţie. Trebuie însă să vedem cum fundamentăm din punct de vedere juridic această soluţie. Am avut discuţii cu ministrul Sănătăţii şi cu primul ministru, încercăm să găsim, zilele acestea, o soluţie legală.
Istoria unei taxe contestate
Principalul producător de morfină retard a anunţat retragerea de pe piaţa din România, invocând întârzierea cu care se decontează medicamentele. De ce s-a ajuns aici?
Modalitatea de control a statului pe consumul de medicamente, până în 2008, a fost acel plafon la farmacii. Din punct de vedere financiar era foarte bine: producătorii erau plătiţi la timp. Dar, în schimb, mulţi pacienţi rămâneau fără medicamente. Cu câteva luni înainte de campania electorală, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, a scos mecanismul de control pe costuri, deşi patru ani i-a convenit acest mecanism. Efectul a fost că în 2009 a apărut o sarcină de plată suplimentară de 50%, în condiţiile în care fondurile casei au rămas constante. În bani, a însemnat aproape 700 de milioane de euro. Din acel moment, reacţia statului a fost să mărească termenele de plată, pentru că resursele erau aceleaşi.
Ce s-a întâmplat în continuare?
În 2010 şi 2011, consumul de medicamente a mai crescut cu alte 15-20 de procente. FMI, când a venit, ne-a avertizat să luăm măsuri, pentru că altfel nu ne mai dădea bani. În discuţie au fost următoarele soluţii: ori introduceam plafon la farmacii sau la medicii de familie, ceea ce nu rezolva problema pacienţilor, ori introduceam taxa de clawback stabilit pentru producători. Această taxă înseamnă statul finanţează piaţa farmaceutică până la un anumit nivel, după care tot ce se depăşeşte plătesc producătorii de medicamente. Avantajul pentru pacienţi este că au acces nelimitat la medicamente, iar statul are un mechanism de control.
Cât de morală este această taxă pentru producători?
Este adevărat că este o taxă dură, dar ea se aplică în toate ţările europene, în diferite forme. Numai aşa puteam controla costurile, iar pacienţii să aibă acces liber la medicamente.
Profil Lucian Duţă
*1988, licenţiat al Facultăţii de Medicină - Universitatea Craiova, specializarea urologie
*2001 - 2003, asistent cercetare Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti
*2002 - 2004, cercetător ştiinţific Academia Română de Ştiinţe
*2004- director general adjunct Direcţia Generală Asistenţă Medicală, din cadrul Ministerului Sănătăţii
*2004 -2006, director general Spitalul Judeţean „Sfinţii Constantin şi Elena", jud. Ilfov
*2007- manager Spitalul Clinic CF nr. 2, Bucureşti
*2009- director general Societatea Naţională a Sării S.A. - SALROM
*2009 - prezent preşedinte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Criza morfinei
La mijlocul lunii februarie 2012, spitalele din România au rămas fără tablete de morfină. Mundipharma, firma care acoperea circa 60% din cererea de citostatice şi medicamente împotriva durerilor cauzate de cancer, a anunţat recent că îşi încetează activitatea în ţara noastră. Reprezentanţii companiei au declarat că măsura a fost luată din cauza taxei clawback, impusă de stat, şi a prelungirii termenelor de încasare a banilor la peste 340-360 de zile. Guvernul a intervenit, eliberând suma de 750.000 de lei ( 175.000 de euro), din fondul de urgenţă, pentru achiziţionarea în regim de urgenţă a medicamentele morfinice necesare bolnavilor de cancer.
Sistemul informatic unic integrat
Sistemul informatic unic integrat (SIUI) al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a fost inaugurat în decembrie 2010. La nici o lună de la inaugurare, în ianurie 2011, sistemul informatic s-a blocat, aruncând în haos activitatea CNAS.
Cauza blocării a fost o eroare a softului de la baza de date. Firma producătore a softului a remediat problema după patru zile.
Un raport de audit intern al CNAS (2009), dar şi raportul Curţii de Conturi, referitor la modul în care a fost gestionat bugetul de stat în 2010, au stabilit că sistemul informatic al CNAS are numeroase vulnerabilităţi şi a fost implementat "fără a se respecta în totalitate prevederile legale şi cele conţinute în caietul de sarcini referitoare".
"Plătim o groază de medicamente scumpe, în loc să avem în farmacii medicamente care au acelaşi efect, dar mult mai ieftine"
Lucian Duţă, preşedinte CNAS
Se încarcă comentariile...
