Internarea, boală grea la români

Sistemul sanitar românesc este împovărat de numărul mare de internări, care consumă peste 50% din bugetul Casei de Sănătate. Specialiştii explică afluenţa bolnavilor către patul de spital prin reflexele dobândite în comunism şi prin lipsa de încredere în medicul de familie.

Sistemul de sănătate românesc continuă să se bazeze pe asistenţa spitalicească ca principala metodă de intervenţie, potrivit unor studii făcute de Banca Mondială în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi publicate în documentul "Strategia naţională de raţionalizare a spitalelor".

Vedeţi cum stă România şi la alţi indicatori de sănătate aici

Astfel, în România se înregistrează una dintre cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeană: 21.513 internări la 100.000 de locuitori, în anul 2007. În comparaţie, în alte state europene numărul de internări este cu mult mai mic decât la noi în ţară. De exemplu, în Belgia erau în acelaşi an doar 15.866 de internări la 100 de mii de locuitori, iar în Franţa, 17.155. Singurii care ne întrec sunt bulgarii, care au avut, în 2007, 22.655 de internări la suta de mii de locuitori.

Olandezii şi englezii stau cel mai bine la acest capitol: doar 10.931 şi, respectiv, 12.869 de internări. Aglomeraţia din spitale se reflectă şi în cheltuielile bugetului de asigurări de sănătate, întrucât acelaşi document arată că aceste instituţii din România consumă în mod constant peste 50% din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), la care se adaugă fonduri de la MS pentru investiţii şi altele pentru programe. Rapoartele Băncii Mondiale arată că aproximativ 40% din pacienţi internaţi ar fi putut fi trataţi în asistenţă de zi sau ambulatorie.

De ce se internează românii?

Psihologii consideră că românii sunt obişnuiţi de pe vremea comunismului să se ducă la spital atunci când au probleme medicale.
„Înainte de Revoluţie, pacientul român se ducea numai în spital. Dacă răcea sau îl durea ceva nu avea medicul de familie la care să apeleze. Este un reflex dobândit în acea vreme. Acum, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. A apărut medicul de familie, însă românul nu are încredere în el", spune Hanibal Dumitraşcu, psiholog.

Mai mult, medicina primară nu este la fel de dezvoltată ca în alte ţări europene. „În România, medicii specialişti nu au dotările necesare pentru a rezolva anumite cazuri fără ca pacientul să mai fie internat. Acest sector de medicină primară este foarte slab dezvoltat, de aceea numărul de internări este atât de mare", crede Cristian Vlădescu, directorul general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar.

Stimulente pentru asistenţa la zi

Consultanţii Băncii Mondiale sunt de părere că sistemul sanitar românesc are nevoie de stimulente pentru asistenţa de zi. În prezent, spitalele din România primesc bani în funcţie de numărul de internări.

„Echilibrul financiar este încă înclinat foarte puternic spre inter­narea pacienţilor. Acest fapt este consolidat de valoarea relativă a tarifelor respective şi, de asemenea, de cerinţa impusă spitalelor de a avea un număr fix de paturi şi o rată minimă de ocupare. Impactul combinat al acestor considerente este acela că spitalele sunt prea mari şi au prea multe paturi", este de părere Robert Dredge, consultant al Băncii
Mondiale.

O soluţie ar putea fi întocmirea unei liste cu bolile care permit tratamente la zi, iar plăţile către spitale să se facă pe bază de procedură, nu în funcţie de servicii. Şi coplata ar putea reduce numărul mare de zile de spitalizare. O altă soluţie ar fi transformarea unor unităţi spitaliceşti în unităţi pentru asistenţă socială şi pentru vârstnici.

Ne mor cei mai mulţi prunci din Europa

Numărul de copii sub un an care mor dintr-o mie, indicator cunoscut şi sub numele de rata mortalităţii infantile, este cel mai ridicat din Europa, relevă documentul Ministerului Sănătăţii. Deşi în scădere semnificativă, de la 26,9 la 1.000 de născuţi vii în anul 1990 la 11,99 la mie în 2008, acest indicator al stării de sănătate al unei ţări este de aproape trei ori mai mare decât media UE - 4,56 la mie. Ne întrec până şi Republica Moldova (11,27 la mie) şi Letonia (8,76 la mie), iar Islanda, Finlanda şi Slovenia sunt în top, cu mai puţin de trei
morţi la mia de născuţi.

Topul cauzelor de deces

În ceea ce priveşte cauzele de deces pe perioada 1990-2008, primul loc este ocupat de boli ale aparatului circulator, urmate de tumori, afecţiuni ale aparatului respirator, apoi ale celui digestiv şi de accidente. Potrivit studiului, mortalitatea cauzată de boli infecţioase este la valori ridicate, ceea ce poate fi explicat prin „insulele de subdezvoltare socială existente mai ales în mediul rural, unde doar 13% din locuinţe sunt racordate la reţeaua de apă, faţă de 54% în Uniunea Europeană", după cum spune sursa de informare a MS, un studiu al Băncii Mondiale.

Mortalitatea prin tumori este în creştere, dar încă sub nivelul ratelor înscrise în celelalte ţări europene. Pe de altă parte, rata mortalităţii prin bolile aparatului digestiv a crescut faţă de anul 1990. ; Simona Popa

Murim prea devreme

Un alt indicator mai slab înregistrat în România comparativ cu celelalte state UE este cel privind speranţa de viaţă. Astfel, România, alături de alte ţări est-europene, prezintă un indicator relativ scăzut al speranţei de viaţă la naştere (de 73,27 ani în 2007), ceea ce indică o stare de sănătate nesatisfăcătoare, ca urmare, în primul rând, a unei situaţii social-eco­nomice grele.

Operaţii cu bormaşina cumpărată din târg

Chirurgii Spitalului Judeţean Arad sunt nevoiţi să inventeze şi să improvizeze pentru a le salva viaţa pacienţilor. În lipsa instrumentelor medicale, aceştia fac chetă şi se aprovizionează cu ustensile din piaţă. „Luăm şurubelniţe, cleşti pe banii noştri. Improvizăm că nu avem ce face. Instrumentele lipsesc din sălile de operaţie de luni în şir", spune dr Zeno Moldovan (foto), şeful secţiei de Pediatrie a Spitalului Judeţean Arad.

Medicii se plâng că această improvizaţie este o afacere nerentabilă. „Chiar dacă sunt asemănătoare ustensilelor medicale, acestea sunt făcute din materiale obişnuite şi nu au componente rezistente la temperaturile de sterilizare. Nu rezistă la mai mult de trei, patru cicluri de sterilizare", spune medicul.