Interlopul Costel Corduneanu a fost eliberat

Costel Corduneanu, liderul unui clan interlop din Iaşi

Costel Corduneanu, unul dintre cei mai cunoscuţi interlopi din Iaşi, a fost eliberat, joi. Magistraţii Curţii de Apel din Cluj au decis ca bărbatul să fie cercetat în stare de libertate. Fratele său, însă, Adrian Corduneanu, rămâne în continuare în arest. Aceasta, deşi amândoi au fost reţinuţi pentru că au încălcat condiţiile de eliberare cerute de magistraţi în urmă cu câteva luni.

Curtea de Apel Cluj a decis definitiv, joi seara, judecarea în stare de libertate a lui Costel Cordoneanu, după ce a admis recursul acestuia împotriva deciziei anterioare a Tribunalului Maramureş prin care a fost arestat preventiv.

Curtea de Apel Cluj a decis că fratele acestuia, Adrian Corduneanu, va fi judecat în continuare în stare de arest, potrivit hotărârii publicate pe portalul instanţelor.

Tribunalul Maramureş a decis, pe 27 septembrie, arestarea liderilor grupării Cordunenilor, Constantin Bogdan (fost Constantin Corduneanu) şi Adrian Corduneanu, la solicitarea procurorilor DIICOT, care au reclamat că aceştia au încălcat condiţiile impuse pentru judecarea în stare de libertate.

Procurorii au solicitat revocarea măsurii de a nu părăsi localitatea cu cea a arestului preventiv, deoarece Adrian Corduneanu şi Constantin Bogdan s-au întâlnit, deşi acest lucru le-a fost interzis de instanţa care i-a pus în libertate. Fraţii Corduneanu s-au întâlnit după ce, la începutul lunii septembrie, au fost chemaţi pentru a identifica cadavrul unui frate vitreg, astfel că au primit mandate de arestare pentru 30 de zile.

Cei doi, împreună cu alţi membri ai grupării, erau judecaţi în stare de libertate pentru pentru trafic de persoane, înşelăciuni şi şantaj, după ce, la 10 martie, Curtea de Apel Cluj a decis în acest sens.

La începutul lunii iulie 2010, procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Iaşi au dispus trimiterea în judecată a 27 de membri ai "Clanulului Cordunenilor", printre acuzaţiile care li se aduc acestora fiind traficul de persoane, traficul de minori, infracţiunile bancare, înşelăciuni imobiliare sau şantaj. Constantin Bogdan, Adrian Cordoneanu, Bogdan Tofan, Petronela Tiugă, Vasile Călin, Gheorghe Rusu, Marin Simon, Iulian Bogdan, Viorel Potorac, Mihai  Silviu Corduneanu fost Spiţelnicu, Silviu Gîtlan, Marian Vasiliu, Gabriel Maleş, Iulian Ilinacariu, Ciprian Panagachi-Tănasă, Daniel Tîrşu, Radu Prundeanu, Carmen Mihalcea fostă Cheptine, Elena Călin, Ioan Ciubotariu, Ciprian Toma, Sorin Mihail Rîznic, Constantin Darie, Gheorghe Crîşmariu, Ursariu Vasile, Alice Juncu şi Valeriu Andrei au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv.

Potrivit DIICOT, cei 27 făceau parte din gruparea cunoscută sub numele de "Clanul Cordunenilor". Deşi era constituită iniţial pe criteriul apartenenţei familiale, structura a devenit treptat o reţea de tip mafiot, în care elementele de comandă aparţineau membrilor familiei Corduneanu, iar palierul de execuţie era asigurat de către ceilalţi membri ai grupului, potrivit DIICOT.

Procurorii susţin, totodată, că liderul incontestabil al acestei structuri este Constantin Bogdan, fost Corduneanu, care, raportat la statutul său de sportiv de mare performanţă, dar şi de faptul că este cel mai în vârstă dintre membrii familiei Corduneanu, a dobândit "un ascendent incontestabil asupra tuturor membrilor grupului".

DIICOT mai susţine că reţeaua de criminalitate transfrontalieră "Corduneanu" dispunea de multiple extensii şi legături atât în plan intern - palierul mediilor criminale de pe raza altor judeţe, dar şi pe teritoriul altor state - Republica Moldova, Italia, Spania, Austria, Germania, Irlanda.

Membrii grupării sunt acuzaţi de comiterea unui număr impresionant de infracţiuni grave, toate specifice formelor actuale de criminalitate organizată, respectiv trafic de persoane, trafic de minori, lipsire de libertate în mod nelegal, infracţiuni bancare, înşelăciuni imobiliare, infracţiuni cu violenţă (şantaj), infracţiuni informatice, toate circumscrise unor finalităţi declarate - obţinerea unor importante beneficii materiale dar şi asigurarea supremaţiei şi notorietăţii infracţionale zonale.