Interlopii marilor oraşe fac legea siguranţei publice

În funcţie de mersul afacerilor, clanurile dictează „starea de normalitate” a cetăţenilor. Clanurile au devenit instituţii subterane, cu legi proprii şi conexiuni în autorităţile statale. Unii lideri sunt sacrificaţi doar atunci când o cere un anumit context politic sau social.

Un clan are stabilit un teritoriu clar - oraşe întregi, cartiere sau sectoare ale Capitalei. Organizaţia are un sistem de protecţie făcut la Secţia de Poliţie, are „intrări“ la autorităţi şi sprijin financiar de la „protejaţi“. Clanul este cel care se ocupă - printre altele - cu taxele de protecţie fiindcă îşi poate permite atacuri cu arme albe sau de foc.

Pentru ofiţerii de la Crimă Organizată, cel mai mare risc este acela ca un clan să devină antrepriză criminală. O astfel de organizaţie formată pe tipar occidental se ocupă doar de afaceri de anvergură. Treburile murdare sunt lăsate în grija clanurilor care intră în subordinea antreprizei. „Adevărul” prezintă marile clanuri care domină cele mai importante oraşe ale ţării.

Arad - „monarhia“

Împăratului Uţu Claudiu Rohozneanu, zis „Împăratu“,  este liderul din Arad. A venit în oraş direct dintr-o închisoare din Spania şi a organizat unul dintre cele mai puternice clanuri. S-a axat pe traficul de cocaină, falsificarea de carduri bancare şi taxe de protecţie.

Concurenţa a fost eliminată rapid de pe piaţă. „Împăratu“ a fost reţinut împreună cu alţi 12 interlopi la începutul lui ianuarie. El a susţinut în faţa judecătorilor că era prea ocupat cu procesele pentru trafic de droguri pe care le are în Austria şi Italia, ca să mai aibă timp să se ocupe de acuzaţiile de tentativă de omor şi şantaj,  în România.

Cluj - schimbarea gărzii

Veteranii interlopi au fost înlocuiţi de un clan care se ocupă în principal cu şantajul. Deosebiţi prin violenţa lor, cei din clanul Tisa sunt în topul acţiunilor în care se foloseşte arma de foc. Baza lor este cartierul Mărăşti. Clanul – care i-a detronat pe cei din banda Chira – are un „careu“ de conducători: Tisa, Olary, Darjan şi Luci.

Braşov – Marius Ilie, căpitanul de judeţ

Cei mai cunoscuţi dintre interlopii braşoveni sunt Marius Ilie, Nicolae Dorobanţ, Alen Moisin sau Victor Roman. Marius Ilie continuă să domine oraşul Zărneşti. Are la activ numeroase infracţiuni cu violenţă, dar a scăpat de fiecare dată. Alen Moisin, liderul cartierului Noua, a petrecut mai mulţi ani în puşcărie pentru proxenetism. A fost implicat şi în dosarul reglării de conturi între grupurile interlope din faţa localului Scotch Club.

Sibiu – Răfuieli interlope

După arestarea  grupărilor cunoscute sub numele de Tâmplaru, Blaga şi Turcu, instanţele de judecată din mai multe oraşe din ţară au condamnat zeci de sibieni implicaţi în activitatea de crimă organizată. Constantin Tâmplaru şi Adrian Judele – lideri de clanuri -  sunt acuzaţi, printre altele, şi de bătaia de pe strada Luptei din Sibiu, în urma căreia un membru al unei grupări adverse şi-a pierdut viaţa.

Timişoara – clanul Consilierului

Consilierul local din localitatea timişeană Biled - Timiş, Lucian Torj, de 33 de ani, a fost arestat alături de 11 interlopi, la finalul lui februarie.  E considerat de anchetatori stăpânul prostituatelor de lângă Complexul Studenţesc din Timişoara. Interceptările SRI arată că Torj a ameninţat telefonic mai multe persoane de la care cerea bani.

Sorin Flucsă, omul de încredere al lui Torj, a lovit cu sabia un tânăr în cap, gât şi abdomen, iar patronul unei firme de înmatriculări din Timişoara a fost bătut pentru că nu a înmatriculat nişte maşini şi ar fi creat grupului o pagubă de 15.000 de euro. Un alt clan, cel al lui Badercă este şi el renumit pentru agresivitate şi mai ales pentru că este în slujba unor investitori din Timişoara veniţi cu bani din Bucureşti.

Constanţa - disputată de două clanuri

Poliţiştii constănţeni au în atenţie două grupări de interlopi - banda fraţilor Vasea (condusă de Traian şi Mihăiţă Vasea) şi clanul Spaniolul. Ultimul conflict între cele două grupări a avut loc anul trecut în luna august când clanurile au transformat Delfinariul în arenă de luptă.

O altă grupare este cea a „Falsificatorilor”. Este formată din 11 persoane şi se ocupă cu  infracţiuni bancare. La Mangalia este la putere clanul lui Beynur. Veterani în zonă, oamenii lui Beynur – care şi-au creat şi o firmă de pază pe post de acoperire.

Craiova - sub ocupaţie

Lumea interlopă craioveană este împărţită în două tabere. De o parte a baricadei se află clanurile de rromi din cartierul Faţa Luncii şi de cealaltă parte a baricadei, gruparea cunoscută şi ca „Frăţia”. Din această grupare fac parte nume cu „rezonanţă“ în Craiova: „Cimino“ (Fănel Trandafir) şi Gigioc (Gigi Vadik Zavera). Cămătăria, prostituţia, cerşetoria sau spargerea bancomatelor sunt doar câteva dintre îndeletnicirile mai marilor interlopi ai oraşului. Recent s-au confirmat conexiuni ale unor interlopi cu poliţia şi justiţia locale.

Brăila – sub dominaţia lui „Crăcănatu”

Se autointitulează „Mafia Brailei” şi este o organizaţie bine structurată din punct de vedere ierarhic. A ajuns aproape la un nivel de antrepriză criminală. „Mafia Brăilei” are lideri bogaţi şi influenţi, „locotenenţi” care stăpânesc diferite zone ale oraşului şi executanţi pregătiţi să comită, la ordin, cele mai sângeroase fapte, inclusiv lichidarea „ţintelor”.

Mafia e  e condusă de „liderii” Titel Crăcănatu, Mihai Vincler şi Stănel Corbu. Singura zonă în care „Mafia Brăilei” nu s-a impus este formată din cartierele Brăiliţa, Vidin şi Pisc. Asta fiindcă zonele au intrat sub protecţia altor interlopi: fraţii Buricea şi Haret.

Iaşi – Războaie între „Corduneni“ şi „Băcăuanu“

Cordunenii şi „clanul lui Băcăuanu” sunt grupările care se bat pentru supremaţie în Iaşi. Primii sunt profesionişti în traficul de droguri. Compus din sportivi de performanţă, clanul Cordunenilor nu evită niciun război pentru a-şi apăra teritoriile.

La ultima „întâlnire” între cele două clanuri, nouă persoane au ajuns la spital, cu oase rupte şi tăieturi pe tot corpul. La Roman dictează clanul fraţilor Tănase (Aurel, Merişor, Sorin şi Gabriel). Clanul Tănase a devenit „celebru” în urma unor agresiuni comise asupra poliţiştilor. 

Galaţi – patru clanuri şi mai multe grupări

Piramida interlopilor din Galaţi are la vârf grupările lui Marian Ivan, ucis recent, Nelu Mocănelu, arestat, Renato Sârghi, aspirant la şefia mafioţilor, şi gruparea  „Lazărilor”. „Lichidările” pentru putere au început în 1998, când „naşul” Vasile Frosa a murit în condiţii suspecte.

În 2008 i-a venit rândul lui Marian Ivan, care a fost scos din „scenă” de un fost „locotenent” de-al său. Acum a rămas la putere Renato Sârghi – fost „locotenent” al lui Frosa - care conduce gruparea din cartierul Vadul Ungurului. 

Ascensiunea liderilor în clan

Ascensiunea în interiorul unei organizaţii interlope se face destul de greu. Există nişte reguli clare pe care trebuie să le respecţi pentru a urca în ierarhie. Totul ţine de cât de bine dai cu pumnul. Violenţa este factorul care propulsează cel mai bine. Se distinge cel mai bine şi, automat, capătă respect cel care foloseşte arma (şişul sau pistolul) cel mai des. Un alt criteriu este puşcăria.

Anii de puşcărie contează doar pentru un clan „ţigănesc“. Anii grei încasaţi îl poate propulsa ca lider pe oricine din clanul de argintari sau spoitori. În schimb, în clanurile „româneşti“ contează faptele pentru care se ajunge în spatele gratiilor. Atacul armat şi tentativa de omor sunt „bine văzute“.  Persuasiunea („mangleala“) este încă un atu pentru aspirantul la funcţia de lider al clanului din care face parte.

Liderii principalelor clanuri din ţară

Arad
Uţu Rohozneanu , zis „Împăratu“

Uţu Rohozneanu conduce principala grupare interlopă din Arad. Oamenii lui sunt axaţi pe trafic de cocaină şi taxe de protecţie.

Sibiu

Constantin Tâmplaru

Clanul a fost dezmembrat de Poliţie, însă cei rămaşi în libertate continuă acţiunile de crimă organizată. Liderii clanului au fost implicaţi şi într-o răfuială în urma căreia a decedat o persoană.

Timişoara
Lucian Torj

Lucian Torj a coordonat din postura sa de consilier local o reţea de prostituate. Pe lângă proxenetism şi trafic cu carne vie, oamenii lui Torj se ocupau şi cu taxe de protecţie.

Constanţa

Ilie Spaniolu

Cele două grupări ţigăneşti sunt axate pe tâlhării şi recuperări. Interlopii şi-au împărţit oraşul, iar răfuielile lor sunt deosebit de violente. La ultima, un membru al clanului Vasea a fost dus la spital, cu o fractură deschisă.

Braşov
Marius Ilie

Interlopul domină Braşovul şi oraşul Zărneşti. A devenit cunoscut după o serie de acţiuni şi răfuieli violente.

Dolj

Fănel Trandafir, zis „Cimino“

„Cimino“ este unul dintre liderii antreprizei criminale Frăţia. Afacerile lor – cămătărie, recuperări, proxenetism.

Brăila
Titel Crăcănatu, Gheorghe Buricea

Cea mai mare parte intră sub dominaţia antreprizei criminale autodenumită Mafia Brăilei. Liderul acestei organizaţii care se ocupă cu recuperări, tâlhării şi crimă organizată este Titel Crăcănatu (stânga). Câteva cartiere au intrat însă sub „protecţia“  clanului fraţilor Buricea.

Iaşi

Constantin Corduneanu, Cătălin Băcăuanu

Gheorghe Corduneanu (stânga) şi-a făcut renume naţional după acţiunile lui dure. Liderii sunt cruzi şi nu iartă pe nimeni. Folosesc arme albe şi arme de foc. Au început cu taxe de protecţie  până la trafic de droguri. În Iaşi, singurul clan care le ţine piept este cel al lui Vasile Băcăuanu (dreapta).

PROFILUL LIDERULUI

Se impune prin legea pumnului. În public e un om normal care nu iese în evidenţă. La prima vedere spui că e doar un cocalar care a dat de bani: papuci Adidas, brăţară groasă de aur şi o maşină de lux, cu iniţialele numelui pe post de număr de înmatriculare.