Interceptări cu "cântec" în dosarul Cămătarilor

Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti de a-l pune în libertate pe unul dintre cei mai cunoscuţi interlopi bucureşteni - Nuţu Cămătaru - şi de a reduce substanţial pedepsele

Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti de a-l pune în libertate pe unul dintre cei mai cunoscuţi interlopi bucureşteni - Nuţu Cămătaru - şi de a reduce substanţial pedepsele altor "colegi" de dosar cu acesta a fost luată ca urmare a unor probe obţinute ilegal de procurori, conform motivaţiei judecătorilor CAB. Mai exact, judecătorii arată că o serie de interceptări ale convorbirii telefonice purtate de cei condamnaţi - făcute în baza Legii 51/1991 privind siguranţa naţională - ar fi fost făcute fără mandate şi, ca urmare, nu pot fi considerate probe. Legea privind siguranţa naţională a fost şi ea "desfiinţată" de magistraţi, care o consideră învechită, dar mai ales "reprezintă o ingerinţă în exerciţiul dreptului la corespondenţă, prevăzut şi protejat de CEDO". Procurorii şi-au motivat refuzul de a depune la dosar mandatele de interceptare prin faptul că ar face parte din categoria "secretelor de stat".

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti susţin însă că Legea 51/1991 este în contradicţie cu prevederile CEDO şi dă procurorilor dreptul ca "sub pretextul existenţei unei ameninţări la adresa siguranţei naţionale să înregistreze comunicaţiile unei persoane pe care apoi să le folosească împotriva sa într-un proces penal ce are ca obiect exclusiv săvârşirea unor infracţiuni de drept comun". Legea siguranţei "nu este o lege previzibilă, lăsând loc de interpretări şi abuzuri", după cum conchid magistraţii Curţii de Apel. Mai mult, CAB nu înţelege de ce Parchetul i-a interceptat pe membrii clanului Cămătaru în baza Legii privind siguranţa naţională, şi nu a Codului de Procedură Penală, având în vedere că este vorba despre infracţiuni din zona criminalităţii organizate. Instanţa supremă a decis însă ieri că mandatele de arestare ale membrilor clanului Cămătaru sunt valabile, iar procesul va începe pe data de 24 aprilie.

În acest dosar, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat, în 18 iulie 2005, pe membrii clanului Cămătarilor la o pedeapsă totală de 189 ani de închisoare pentru tâlhărie, şantaj, sechestrare de persoane, cămătărie, cereri de taxe de protecţie, trafic de persoane şi proxenetism.