Inspecţia Muncii e asaltată de plângeri

Numărul reclamaţiilor s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Bistriţenii se plâng că nu li s-au restituit cărţile de muncă sau că nu au fost angajaţi cu forme legale.

Aproape 500 de sesizări au fost întregistrate în primele cinci luni ale anului la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud (ITM) faţă de 280, cât au reprezentat petiţiile în aceeaşi perioadă a anului 2008. Oamenii se plâng mai ales că nu au fost angajaţi cu forme legale. Şi totuşi, cel mai adesea, aceste reclamaţii sunt tardive.

„Sesizările sunt făcute după ce oamenii nu mai lucrează acolo. Atunci, este dificil să mai dovedim ceva şi de aceea îi sfătuim să reclame asemenea relaţii de muncă în timpul angajării”, observă Iulia Paşcu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncă.

O altă categorie  a petiţiilor înregistrate la ITM vizează nerestituirea cărţilor de muncă de către angajatori, atitudine abuzivă, atrag atenţia oficialii: „Firmele condiţionează adeseori restituirea carnetelor de plata unor datorii. Este vorba fie de gestiuni, fie de restituirea unor telefoane. Indiferent însă de ce se invocă, angajatorii nu au dreptul să reţină cartea de muncă şi dacă este vorba de bani, trebuie să se adreseze instanţei”, atrage atenţia Paşcu.

Datornicii, urmăriţi cu ajutorul ITM
 
O parte importantă din volumul petiţiilor pe care trebuie să le soluţioneze Inspectoratul de Muncă este ocupat în ultimele luni de solicitările venite de la executorii judecătoreşti, bancari sau de la instanţe. Aceştia cer relaţii despre calitatea de angajat a unor debitori. „Legea ne obligă să divulgăm asemenea informaţii în aceste cazuri. De multe ori am observat însă că  cei aflaţi în situaţia de a fi contractat credite pe care nu le mai pot plăti, nu mai sunt angajaţi”, remarcă purtătorul de cuvânt al ITM.

Deşi creşterea numărului reclamaţiilor este evidentă, inspectorii de muncă susţin că, pe fondul crizei economice, multe dintre nereguli rămân nesesizate. Oamenii se tem pentru locurile lor de muncă şi nu se plâng atunci când trec de pe normă completă pe part-time, deşi continuă să lucreze acelaşi număr de ore sau intră în aşa numitul şomaj tehnic.

Se înăspresc relaţiile dintre salariaţi şi angajatori

Doru Hodoş, preşedintele filialei judeţene a blocului Sindical Cartel Alfa, spune că problemele reclamate, dar şi cele trecute sub tăcere de angajaţi scot la iveală mari probleme  în domeniul raporturilor de muncă.

„Dacă oamenii au reclamat, după disponibilizări, inexistenţa unui contract de muncă, vorbim despre cei care munceau la negru. Şi acolo unde există contracte de muncă încheiate, sunt multe situaţii în care patronii îşi maximizează profiturile, sub pretextul perioadei de criză”, explică Hodoş.