Icoanele bisericilor înghiţite de ape, la muzeu

Salvate de localnici, foarte multe obiecte de cult sunt atracţia muzeului din Eşelniţa

De mai bine de 12 ani, muzeul parohial înfiinţat în curtea bisericii din Eşelniţa a devenit unul dintre cele mai atractive obiective turistice din zona mirifică a Clisurii Dunării. În vârstă de 49 de ani, părintele Sever Negrescu, paroh la Eşelniţa, dar şi consilier al Mitropoliei Olteniei, prin forţe proprii, a reuşit să salveze de la pieire o serie de obiecte de patrimoniu, unele dintre ele fiind unicat în ţară şi în lume.

Majoritatea acestora au aparţinut bisericilor din Tisoviţa, Ogradena, Plavişeviţa, Mraconia şi Eşelniţa Veche, localităţi ce au fost inundate de apele Dunării după construirea barajului Porţile de Fier I. Cel mai mare merit al păstrării respectivelor obiecte îl au, însă, locuitorii acestor meleaguri, care, dând dovadă de iubire faţă de toate cele Dumnezeieşti, au salvat şi adăpostit în turla bisericii din Eşelniţa tot ceea ce reprezenta viaţa creştină pe Clisura Dunării.

Binecuvântat de ÎPS Nestor

„În 1988, când am venit preot la această biserică, am descoperit în turlă foarte multe obiecte de cult ce au aparţinut localnicilor satelor de pe Clisură, strămutate odată cu construirea barajului. Atunci am hotărât să înfiinţez acest muzeu parohial. Pe 14 septembrie 1995, acesta a fost sfinţit de către ÎPS Nestor Vornicescu. De atunci am căutat să aduc an de an îmbunătăţiri, iar acum doresc deschiderea celei de-a doua săli, situată chiar la subsolul acestuia. Avem în total 1.618 obiecte şi de aceea se impune mărirea spaţiului destinat muzeului, pentru a crea o stare de confort la vizitarea lui“, a declarat preotul Sever Negrescu.

Obiecte unicat

Unul dintre obiectele cele mai apreciate de vizitatori este uşa împărătească de la altarul fostei Mănăstiri Mraconia, ce a fost de asemenea înghiţită de apele Dunării. Tot aici se mai pot admira şi studia cărţi şi icoane vechi de peste 250 de ani, chiar şi sigilii de pe vremea Imperiului Austriac. Alături de o bibliotecă bogată, ce numără peste 72 de cărţi, se poate vedea şi manuscrisul „Rânduiala Sfintei Liturghii“, scris de episcopul de Huşi, Iacob Putneanul, în 1783. Documentul este redactat de mână, în limba slavonă. În bibliotecă se mai află şi tomuri din arhiva Protopopiatului Mehadia, dar şi colecţia de minee, în speţă cele 12 volume ale lui Andrei Şaguna, toate îmbrăcate în piele de căprioară. Rămânând în acelaşi univers, aici este expus şi un certificat de absolvire a şcolii de meserii din vestita insulă Ada Kaleh. Muzeul mai adăposteşte o neasemuită colecţie de potire aduse de la Odesa, ceasloave, tablouri ale matematicianului Traian Lalescu, dar şi prima medalie de bronz câştigată de Lavinia Miloşevici la Campionatul Mondial de la Indianapolis, precum şi cruci cu penel de măslin. “Pe lângă toate acestea, eu deţin şi colecţia de patru clopote dintre cele şase confecţionate din bronzul ţevilor de tun după Primul Război Mondial. Două dintre acestea le-am donat Mănăstirii Sfânta Ana din Orşova”, a mai relatat preotul Sever Negrescu.