Hipotensiunea şi riscurile asociate

Ai tot auzit vorbindu‑se despre pericolele hipertensiunii. Ce se întâmplă însă atunci când te afli la polul opus? Deşi există tendinţa de a ignora o tensiune arterială prea mică, specialiştii spun că şi aceasta prezintă riscuri pentru sănătate.

Ameţeala este primul semn că ai o stare hipotensivă, iar acest lucru se întâmplă atunci când valorile tensiunii arteriale scad brusc sub 90 mmHg (diastolică) şi 50 mmHg (sistolică). Însă dacă aceste valori se menţin constant la un nivel scăzut şi dacă ai o vârstă înaintată, se poate spune că suferi de hipotensiune. Acest lucru înseamnă că se produce un flux sanguin inadecvat către inimă, creier şi alte organe vitale, ceea ce poate duce la probleme cardiace şi neurologice.

Simptomele variază de la oboseală până la leşin

Dacă ai tensiunea arterială scăzută, poţi manifesta stări accentuate de oboseală şi de somnolenţă, ameţeală, mai ales la mişcările bruşte, insomnie, dureri de cap şi slăbiciune. De asemenea, te poţi confrunta şi cu dureri în zona toracică, cu senzaţia de sufocare, de greaţă sau cu transpiraţii reci. Tulburările de echilibru, cele de vedere, de concentrare şi leşinul pot apărea şi ele.

Cauzele sunt variate

Specialiştii spun că factorii care duc la scăderile de tensiune nu sunt întotdeauna cunoscuţi. Aceasta deoarece numeroase afecţiuni pot fi asociate cu hipotensiunea arterială, iar printre acestea se află tulburările tiroidiene, diabetul, insuficienţa cardiacă sau aritmiile. O scădere a tensiunii poate apărea şi în timpul sarcinii, dacă suferi de o afecţiune hepatică sau dacă ai făcut exces de unele medicamente.

De asemenea, expunerea la temperaturi extreme, traumatismele în urma cărora s-a pierdut mult sânge, subnutriţia, infecţiile, emoţiile puternice, alcoolismul, diareea severă, deshidratarea sau şocul anafilactic pot determina scăderi drastice ale tensiunii arteriale. Cel mai frecvent, această problemă apare la persoanele în vârstă, mai ales la cele care urmează un tratament pentru hipertensiune sau care suferă de disfuncţii ale sistemului nervos.

Mai  multe lichide  şi  sare

Pentru creşterea tensiunii arteriale la persoanele care nu suferă de o afecţiune cardiovasculară, medicul poate recomanda creşterea consumului de sare. Un aport ridicat de lichide, o ceaşcă de cafea la micul dejun şi consumul câte unui pahar de vin roşu pe zi sunt alte măsuri utile. De asemenea, este indicat să eviţi să te ridici brusc sau să stai prea mult timp în picioare.

Tratamentul, în funcţie de afecţiunea asociată

În cazul în care ai tensiunea scăzută, dar nu prezinţi simptome, nu este nevoie să urmezi un tratament. Dacă însă hipotensiunea este cauzată de o afecţiune, tratamentul este stabilit în funcţie de aceasta. În cazurile severe, medicul poate prescrie medicamente de tipul fludrocortizonului, care favorizează retenţia de sodiu şi determină creşterea volumului sanguin, asociat cu midodrină. Uneori, poate fi recomandată şi administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene înainte de masă.

Asocieri

Hipotensiunea poate fi asociată cu bolile de inimă sau cu tulburările tiroidiene.

Specialistul nostru

Dr. Radu Leon Georgemedic de familie,competenţă în fiziokinetoterapie

Este cazul să ne îngrijorăm atunci când valoarea tensiunii arteriale scade constant sub valoarea de 9 cu 5. Hipotensiunea poate ascunde numeroase cauze acute sau cronice, cum ar fi: distonii neurovegetative, anemii, dezechilibre în metabolismul calciului, afecţiuni ale glandelor suprarenale sau ale rinichiului, hemoragii oculte, ruptură de varice esofagiene, hemoragii digestive, ruptură de anevrism, de aortă sau anumite tipuri de infarct miocardic.

Ultimele cinci afecţiuni sunt de obicei acompaniate de fenomene clinice foarte zgomotoase (de tip acut). De asemenea, există şi multe tipuri de medicamente care pot determina scăderea tensiunii arteriale, precum diureticele sau antidepresivele.