Haosul achiziţiilor din Armata Română

Un colonel în rezervă a înfierat programul de înzestrare al Ministerului Apărării, acuzând nepriceperea persoanelor cu putere de decizie şi schimbările dese la vârf Criticată de NATO

Un colonel în rezervă a înfierat programul de înzestrare al Ministerului Apărării, acuzând nepriceperea persoanelor cu putere de decizie şi schimbările dese la vârf

Criticată de NATO într-un raport realizat anul acesta şi publicat în exclusivitate de "Adevărul", Armata Română a fost "detonată" şi din interior. Un personaj important în cadrul Statului Major General, acum trecut în rezervă, ne-a vorbit despre "haosul" din programul de înzestrare conceput de Ministerul Apărării.

Colonelul în rezervă ne-a povestit, sub condiţia anonimatului, "peripeţiile" unei strategii gândite pentru perioada 2006-2025: documentul a fost uitat luni de zile, obstrucţionat din interior, aprobat în formă incompletă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, rescris în şase variante şi prezentat oficial, mult schimbat, peste mai bine de un an.

Colonelul învinovăţeşte înlocuirile dese de la vârful Ministerului Apărării, "care aduc modificări la structurile de forţe, de unde trebuie să vină cererile de dotare", dar îi acuză în special pe "oamenii puşi în comandă, subordonaţi politic şi care nu au nicio treabă cu domeniile de care răspund".

Printre cei numiţi: amiralul Gheorghe Marin, şeful SMG, generalul de brigadă Petru Bejinariu, comandant al Direcţiei Logistică din cadrul SMG, generalul de brigadă Cătălin Zisu, şef al Comandamentului Logistic Întrunit, dar şi generalul Corneliu Dobriţoiu, secretar de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare şi planificare din cadrul MAp.

Epopeea programului menit să adapteze Armata Română la standardele

NATO a început în primăvara anului 2005. "Atunci exista deja un program de înzestrare, făcut de generalul Popescu, dar pus deoparte. La ordinul generalului Bădălan, şeful SMG de la vremea aceea, în luna aprilie 2005 s-a iniţiat alt program. În iulie 2005 a fost gata. Se numea <> ", ne-a spus colonelul.

Apoi a început să vorbească despre lucrurile care nu i-au plăcut: "Documentul a ajuns la generalul Pinţa, locţiitorul şefului SMG, însă el a decis să-l mai ţină. Până în februarie 2006 nu s-a mai întâmplat nimic, deşi între timp s-au mai scos încă patru-cinci variante ale aceluiaşi document.

Pe 13 februarie, CSAT a aprobat concepţia de înzestrare, însă mult sintetizată şi incompletă. Apoi, în primăvara anului trecut a fost numit în fruntea Direcţiei Logistice generalul Oţelea. Sub conducerea lui, programul a fost rescris şi a primit alt nume: Planul Implementării Concepţiei de Înzestrare. Până în toamnă, titulatura s-a schimbat din nou, devenind <> .

În total, s-a lucrat peste un an şi s-au scos şase variante de înzestrare", şi-a amintit colonelul, care a spus că Departamentul pentru Armamente poartă principala vină a tărăgănării procesului. Potrivit colonelului, structura responsabilă cu managementul achiziţiilor din Apărare a întocmit, în paralel, un alt program de dotare, iar pe cel coordonat de SMG l-a blocat în permanenţă.

"DpA n-a vrut să scape din mână programul, pentru că vorbim de comisioane mari pentru tehnica de luptă importată", a atacat fostul militar.

Achiziţiile majore, lăsate "pentru viitor"

Abia în noiembrie 2006, "armonizarea concepţiei" s-a metamorfozat într-un program prezentat de fostul ministru al apărării, Sorin Frunzăverde. Atunci, ministrul a anunţat costuri pentru înzestrare de 45 miliarde de lei, provenite în mare parte din fonduri extrabugetare. Ieri, MAp a precizat contrariul: "Pentru cele şase programe majore de achiziţii, fondurile vor fi asigurate din bugetul Ministerului Apărării, în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2006, care prevede că plăţile se efectuează de către ordonatorii principali de credite din creditele bugetare ale acestora".

Totuşi, Armata Română nu a iniţiat încă nicio achiziţie majoră. Motivul neoficial: lipsa banilor de la buget. Pentru anul 2007, buletinele de contracte emise de DpA anunţă achiziţii de imprimante, copiatoare sau motostivuitoare. Anul acesta, MAp se va moderniza şi cu pistoale de tip GLOCK, arme de asalt de calibru NATO, transportoare blindate sau aparatură de ochire pe timp de noapte. Însă niciunul dintre aceste produse nu reprezintă achiziţii majore.

Cele patru corvete multifuncţionale, care vor costa 700 milioane de euro, sau cele 48 de avioane multirol, pentru care se vor aloca în jur de patru miliarde de euro, rămân la capitolul "achiziţii pentru viitor". Mai mult, amânarea iniţierii achiziţiilor importante a făcut ca Ministerul Apărării să nu primească fonduri suplimentare la rectificarea bugetară de la sfârşitul lunii iunie, în condiţiile în care guvernul a împărţit peste patru miliarde de lei celorlalte ministere.