Ce urmează după căderea Guvernului

Ce urmează după căderea Guvernului

Cabinetul Boc II a rămas în funcţie doar 13 zile, iar fiecare ministru a avut câte două portofolii. PSD, PNL şi UDMR au reuşit, ieri, să doboare Guvernul, care devine astfel singurul Executiv de după 1990 demis printr-o moţiune de cenzură.

Opoziţia şi-a văzut încununată de succes strădania de a da jos Guvernul: moţiunea de cenzură, intitulată „11 împotriva României“ (făcând trimitere la numărul miniştrilor din Guvern) a primit 254 de voturi favorabile, cu 18 voturi mai mult decât avea nevoie pentru a trece.

Toate partidele au avut dezertori la vot, în ciuda apelurilor şi a ameninţărilor lansate de lideri zilele acestea. Cei mai mulţi „defectori“, şapte, s‑au înregistrat în rândurile social-democraţilor, în timp ce liberalii au numărat şase absenţi, dintre care cinci vor fi excluşi din partid. De la UDMR au lipsit trei reprezentanţi şi chiar PDL, deşi la momentul votului se afla încă la Putere, s-a trezit cu doi indisciplinaţi care n-au fost prezenţi. La vot nu au venit nici patru parlamentari ai minorităţilor.

1Desemnarea premierului

După demiterea Cabinetului, preşedintele Traian Băsescu trebuie, potrivit Constituţiei, să desemneze un candidat la funcţia de prim-ministru, după ce s-a consultat „cu partidul care are majoritate absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, cu partide reprezentate în Parlament“. Legea fundamentală nu prevede însă un termen până la care şeful statului este obligat să facă această nominalizare.

Liberalii şi social-democraţii se pronunţă pentru instalarea unui  premier tehnocrat. Liderul PNL, Crin Antonescu, a avansat deja numele lui Klaus Johannis, primarul Sibiului.

Preşedintele Traian Băsescu nu este însă obligat să accepte candidatul dorit de partidele din opoziţie, ci are dreptul să vină cu propria propunere. Astfel, şeful statului ar putea nominaliza un tehnocrat ca şef al Executivului, răspunzând în acest fel şi dorinţei PSD şi PNL de a avea în fruntea guvernului un specialist care să nu provină dintr-un partid politic. Un posibil nume pentru acest scenariu ar fi, conform speculaţiilor din ultimele zile, cel al Alexandrei Gătej, consiliera preşedintelui.
Traian Băsescu mai are soluţia de a-l nominaliza pentru fotoliul de şef al cabinetului tot pe Emil Boc.

Dacă Boc va păstra actuala echipă de miniştri, este greu de presupus că va primi votul de învestitură al Parlamentului. Pentru a ocoli Parlamentul, Guvernul condus de Boc ar putea rămâne în funcţie, interimar, până la 6 decembrie, data celui de‑al doilea tur de scrutin şi ar funcţiona cu atribuţii reduse (fără posibilitatea de a emite ordonanţe de urgenţă). 

O altă variantă ar fi ca preşedintele şi reprezentanţii partidelor să se pună de acord asupra unui alt premier decât Emil Boc şi asupra unui cabinet, care să funcţioneze, de asemenea, interimar.

2 Învestirea noului guvern

Odată nominalizat, candidatul la funcţia de premier îşi va alcătui cabinetul, propunând viitorii miniştri. Conform Constituţiei, el şi întreaga echipă guvernamentală vor trebui să se prezinte în faţa Parlamentului, în termen de zece zile de când a fost desemnat, pentru a primi votul de învestitură. Guvernul este învestit cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, adică 236 de parlamentari.

Dacă Parlamentul nu dă votul de învestitură Guvernului, atunci procedura se reia: candidatul şi echipa sa vin din nou în faţa legislativului. Procedura se reia şi în cazul în care şeful statului nominalizează un alt candidat pentru funcţia de premier, iar acesta îşi stabileşte echipa de potenţiali miniştri.

3Dizolvarea Parlamentului

În situaţia în care Parlamentul nu va învesti noul guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi va respinge cel puţin două solicitări de învestitură, atunci, conform Constituţiei, preşedintele poate dizolva Parlamentul. Cele 60 de zile (numărând de azi) se încheie pe data de 13 decembrie, dată la care România va avea un nou preşedinte. Acesta va putea dizolva Parlamentul, în baza prevederilor Legii fundamentale, sau va putea să desemneze un nou candidat pentru funcţia de premier, după consultarea partidelor politice.

Primarul Sibiului, interesat de postul de premier

Klaus Johannis, primarul Sibiului, a spus ieri că este onorat de propunerea de a deveni premier, pe care a calificat-o drept „o soluţie interesantă“.

„Am discutat această chestiune cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, atunci când l-am avut în vizită la Sibiu. Cred că este un lucru care se poate comenta în continuare. Am fost de acord să discutăm despre o astfel de propunere!“, a declarat Klaus Johannis. Primarul s-a arătat dispus „să facă pasul“ înspre Palatul Victoria, în cazul în care o majoritate parlamentară îi va propune preluarea funcţiei de premier.

Johannis a mai spus că este conştient că numirea sa într-un Guvern de tehnocraţi înseamnă o soluţie
pe termen scurt.

Efectele moţiunii: buget amânat şi presiune pe leu

Guvernul nu poate aproba proiectul Legii de buget pe 2010, având în vedere că un cabinet interimar nu poate iniţia proiecte de acte normative.

Potrivit Legii finanţelor publice, Executivul trebuia să dezbată şi să aprobe proiectul de buget pentru anul următor până la 15 octombrie, pentru a-l trimite ulterior Legislativului. Neadoptarea acestei legi de către Parlament până la 31 decembrie 2009 – condiţie nouă în acordul cu FMI – poate lăsa România fără cea de-a treia tranşă de împrumut. Jumătate din aceşti bani – aproximativ 750 de milioane de euro – ar urma să finanţeze  deficitul bugetar la o dobândă medie de 3% pe an, faţă de 10% pe an cât se împrumută statul de pe piaţa internă.

La categoria efecte imediate poate fi încadrat şi cel produs pe piaţa interbancară, unde moneda naţională a închis sesiunea de tranzacţionare la 4,2917 pentru un euro, după ce presiunea a urcat cursul chiar peste 4,3 lei pentru un euro. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis şedinţa de ieri în uşoară scădere, dar acţiunile din sectorul SIF au încheiat pe un plus de 1,1%.

Traian Băsescu a ascultat propunerile partidelor  Foto: Agerpres

Dincolo de efectele imediate, criza politică poate afecta percepţia de risc asupra României, împiedicând-o să împrumute, de pe pieţele externe, între 500 de milioane de euro şi 1,5 miliarde de euro, printr-o emisiune de eurobonduri deja planificată.

Partidele, chemate la Cotroceni

Liderii partidelor politice au fost convocaţi ieri la consultări la Cotroceni, la puţin timp după aflarea rezultatului moţiunii de cenzură. Înaintea discuţiilor, preşedintele Traian Băsescu a declarat că „va decide“ premierul, după ce „va analiza“ propunerile partidelor. „Aş vrea să asigur că nu mă voi abate de la litera şi spiritul Constituţiei. Voi lua în consideraţie punctele de vedere ale partidelor, le voi analiza şi voi decide, aceasta fiind responsabilitatea preşedintelui României“, a subliniat Băsescu.

În cadrul discuţiilor, soluţia pusă de liberali pe masa preşedintelui a fost un guvern de tehnocraţi, condus de actualul primar al Sibiului, Klaus Johannis. Antonescu a mai spus că, prin premier independent, înţelege inclusiv un şef al Guvernului independent de Cotroceni.

Formula PNL, susţinută şi de UDMR

Potrivit liderului liberal, PNL se va întâlni şi cu celelalte partide în vederea susţinerii lui Johannis.

Formula propusă de liberali a fost susţinută şi de UDMR. Liderul Uniunii, Marko Bela a declarat, la finalul consultărilor, că formaţiunea sa este de acord cu propunerea liberalilor, menţionând însă că aceasta nu este singura soluţie posibilă.

De la consultările de ieri au lipsit social-democraţii, care şi-au programat, în schimb, negocieri cu PNL şi UDMR, neexcluzând nici discuţii cu PDL. Potrivit purtătorului de cuvânt al PSD, Bogdan Niculescu Duvăz, negocierile de la la Cotroceni au fost, de fapt, „un simulacru“ desfăşurat în faţa camerelor de filmat. Potrivit lui Duvăz, prioritatea PSD este „constituirea unei majorităţi clare şi transparente“.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, şi-a arătat însă disponibilitatea de a se întâlni astăzi cu şeful statului, Traian Băsescu, şi a discuta pe marginea nominalizării premierului. Social-democraţii nu au respins însă varianta Klaus Johannis.

PDL îl vrea premier tot pe Emil Boc

Seria de consultări de la Cotroceni a fost încheiată de PDL, care l-a propus în continuare pe Emil Boc pentru funcţia de premier. „Este nevoie de continuarea reformelor, de respectarea angajamentelor“, a argumentat vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur, la finalul consultărilor.

„Poziţia noastră, pe care am comunicat-o şefului statului, este aceea de a-l susţine pe preşedintele PDL, Emil Boc, pentru a conduce un nou cabinet“, a insistat vicepreşedintele PDL.
Potrivit lui Flutur, democrat-liberalilor le revine dreptul de a face propunerea pentru şefia Guvernului, având cel mai mare număr de parlamentari. 

Parlamentari absenţi ieri

PSD

-Ana Gheorghe, deputat
-Marin Bobeş, deputat 
-Ion Dumitru, deputat 
-Gabriel Nicolescu, deputat
-Mădălin Voicu, deputat
-Gheorghe Zoicaş, deputat 
-Avram Crăciun, senator

PNL

-Dan Bordeianu, deputat 
-Dan Păsat, deputat
-Neculai Rebenciuc, deputat
-Ioan Tabugan, deputat
-Ovidius Mărcuţianu, senator
-Cezar Măgureanu, senator

UDMR

-Antal Istvan, deputat 
-Kelemen Atilla, deputat
-Atilla Varga, deputat

PDL

-Octavian Bot, deputat 
-Doiniţa Chircu, deputat

Minorităţi

-Liana Dumitrescu, deputat
-Mircea Grosaru, deputat
-Ignat Miron, deputat
-Oana Manolescu, deputat 

Independenţi

-Liviu Câmpan, senator

Guvernul a pierdut o bătălie, dar nu şi războiul. Viaţa merge înainte!

Emil Boc, premier

Este o victorie a PNL, care a iniţiat moţiunea, dar şi un câştig pentru România!

Crin Antonescu, preşedintele PNL

În premieră în 20 de ani, o moţiune de cenzură trece. Am făcut istorie în Parlament.

Mircea Geoană, preşedintele PSD

Vom discuta cu PNL şi cu PSD, eventual şi cu cei de la PDL, pentru a găsi o soluţie.

Marko Bela, preşedintele UDMR