Guvernul ameţeşte CCR cu cifre vagi
0
Executivul a organizat un minirecensământ pentru a scurta listele electorale, însă a trimis Curţii Constituţionale cifre irelevante.
Datele minirecensământul organizat de USL în teritoriu, cu scopul de a scurta cvorumul de validare a referendumului, au fost centralizate şi trimise ieri Curţii Constituţionale. Astăzi, judecătorii constituţionalişti se întâlnesc pentru a tranşa soarta referendumului, iar în decizia lor pot cântări şi cifrele trimise de Guvern.
Înainte a de aface public numărul românilor care ar trebui radiaţi din listele electorale şi, totodată, care n-ar mai trebui să facă parte din cvorum, premierul Victor Ponta s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi cu miniştrii Mircea Duşa şi Radu Stroe, care s-au ocupat de strângerea datelor din teritoriu.
După consultările cu aceştia, premierul i-a trimis preşedintelui Curţii, Augustin Zegrean, o adresă cu informaţiile primite de la MAI. Victor Ponta a ţinut să reamintească faptul că datele trimise de Guvern nu reprezintă listele electorale permanente, care în acest moment sunt la Parchet.
„Nu am transmis CCR liste electorale dintr-un motiv pe care am reuşit să-l fac inteligibil pentru toată lumea: nu erau la noi listele electorale, ci au fost luate de Parchet", a spus Victor Ponta.
Conform cifrelor anunţate de premierul Victor Ponta, pe baza datelor primite de la MAI şi MAE, 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la referendum, în timp ce 3.052.397 de români se află în străinătate, din care nu se ştie exact numărul minorilor fără drept de vot.
Din datele furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, rezultă că 34.654 de persoane urmează a fi radiate din listele electorale, după cum urmează:
- 26.000 de persoane decedate
- 4.475 de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate
- 3.414 fără drept de vot
- 199 de persoane bolnave psihic
- 349 de persoane cu corecţii ale CNP-ului.
De asemenea, MAI a comunicat şi că există 512.379 persoane cu acte de identitate expirate si nereînnoite până în ziua votului inclusiv, dar pentru care nu există bază legală spre a fi radiate din listele electorale permanente.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis şi el o serie de date, culese din numeroase ţări în care trăiesc români. Cifra însumează 3.052.397 de cetăţeni români cu drept legal de şedere în străinătate, clasificaţi în felul următor:
- 1.101.809 cetăţeni români majori şi cu drept legal de şedere, pe baza datelor oficiale provenind din 17 ţări.
- 1.468.369 cu drept legal de şedere, provenind din alte 29 de ţări. În cazul acestor ţări nu s-a făcut însă distinţia dintre cetăţeni majori şi minori, deci nu ştim câţi români cu drept de vot figurează.
- 482.219 de cetăţeni români cu drept legal de şedere în alte 44 de state, cifră obţinută pe baza unor evaluări incomplete furnizate de consulatele româneşti sau de autorităţile din respectivele ţări. Nici aici nu pot fi disociaţi minorii de cetăţenii cu drept de vot.
- 469.810 sunt cetăţeni români cu domiciliul oficial în străinătate, cei care deţin un paşaport special. Dintre aceştia, 4.475 se regăseau încă pe listele electorale permanente şi Guvernul cere să fie radiaţi.
CCR va ţine cont de datele Guvernului
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat că CCR va lua în calcul răspunsul Guvernului privind listele electorale permanente. Zegrean a evitat însă să răspundă dacă românii cu reşedinţa (nu cu domiciliul) în străinătate trebuie incluşi în cvorumul de la referendum. „Asta e măreţia dreptului, toate legile lasă loc de interpretări", le-a replicat Zegrean, jurnaliştilor.
În momentul în care i s-a precizat că cetăţenii români din străinătate au votat la toate alegerile de până acum pe liste suplimentare, şi nu pe liste permanente, preşedintele Curţii a replicat: „Păi, eu ce să fac dacă aşa au făcut? Mâine (marţi, n.r.) vă lămurim cu toate, sper", a mai susţinut Zegrean.
Mona Pivniceru a ieşit din magistratură
Judecătoarea Mona Pivniceru a demisionat ieri şi din funcţia de magistrat, după ce renunţase anterior şi la calitatea de membru CSM, spre a-şi uşura numirea ca ministru al Justiţiei. CSM urmează să ia act maine de aceste demisii. Demisia intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidenţial de ieşire din magistratură.
Ponta îl avertizează pe Danileţ
Premierul Victor Ponta i-a transmis un avertisment judecătorului Cristian Danileţ, membru al CSM, solicitându-i să înceteze să mai ameninţe oameni, jurnalişti, analişti şi politicieni.
Ponta a spus că Danileţ este prieten cu eurodeputatul PDL şi fost ministru al Justiţiei Monica Macovei. „Sper ca lucrurile să intre în normal şi sper ca acei judecători - domnul Danileţ sau altcineva din CSM - să înceteze cu a mai face politică, pentru că e împotriva statutului lor. Ei nu ar trebui să facă politică, iar opiniile lor ultrafavorabile sistemului stalinist promovat de doamna Macovei să şi le păstreze în particular, nu în public", a spus Ponta.
USL ripostează inutil cu plângeri penale
După ce procurorii au demarat o anchetă în judeţele cu prezenţă foarte mare la vot, pentru a depista cazurie de fraudă electorală la referendumul din 29 iulie, USL contracarează cu depunerea de plângeri penale împotriva reprezentanţilor PDL.
Social-liberalii, prin vocea premierului Victor Ponta, au anunţat ieri că vor depune, prin organizaţiile sale judeţene, plângeri penale împotriva liderilor şi primarilor PDL care au îndemnat cetăţenii să nu participe la vot. Ponta se bazează pe o prevedere din Legea referendumului, care sancţionează „împiedicarea, prin orice mijloace, a exercitării dreptului la vot". „Vor fi mii de asemenea plângeri împotriva liderilor PDL centrali şi locali", a anunţat premierul.
Decizia liderilor USL de a acţiona penal are la bază mesajul de boicot transmis în campania electorală, atât de preşedintele suspendat Traina Băsescu, cât şi de liderii PDL. Însă, Curtea Constituţională (CCR) stipulează, în hotărârea nr.3 din 2 august, că „exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare.
Astfel, alegând să nu îşi exercite un drept constituţional, cetăţenii îşi văd realizate propriile lor convingeri prin neacceptare. De aceea, neparticiparea la referendum este tot o formă de exprimare a voinţei politice a cetăţenilor", se mai precizează în decizia CCR. Tot în şedinţa din 2 august, magistraţii au mai decis că partidele politice „pot îndemna cetăţenii să voteze sau din contră, să îndemne cetăţenii să nu voteze".
Avocaţii contactaţi de „Adevărul" nu au putut nici ei încadra îndemnul la boicot transmis de liderii PDL în categoria răspunderii penale. „După părerea mea este o forţare din parte USL. Acest lucru nu poate atrage răspundere penală, ci doar răspundere politică sau morală", a declarat avocatul Gheorghe Piperea.
Avocatul Elenina Nicuţ a reiterat că mesajul democrat-liberalilor nu poate avea consecinţe penale. „Pe latura penală, exsită principiul potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi aplicată fără lege. Pe tema boicotului nu există o infracţiune prevăzută de lege", a susţinut avocatul.
Se încarcă comentariile...
