Guvernul, forţat să taie în carne vie

Guvernul, forţat să taie în carne vie

Fondul Monetar Internaţional cere autorităţilor reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,8% din PIB pentru continuarea acordului. Competenţa Guvernului va fi demonstrată de eficienţa cu care va reduce cheltuielile în sistemul public: un miliard de euro în 2009 şi alte trei miliarde în 2010.

Citiţi şi:

• FMI: scăderea economică în România va fi de 8-8,5% în 2009
• FMI pune frână salariilor publice
• Isărescu: Utilizarea banilor FMI pentru deficitul bugetar ar putea ajuta relansarea economiei
• Boc: Obiectivul în relaţia cu FMI este susţinerea mediului privat pentru păstrarea locurilor de muncă
• Am ajuns la fundul sacului!

Risipa banului public din ultimii ani şi amânarea la nesfârşit a reformelor în sectoarele-cheie ale economiei încep să se răzbune. Prima evaluare a acordului convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) s-a încheiat într-un ton milos-optimist, judecând după cifrele ce vor defini evoluţia economică viitoare.

Concret, recesiunea se dublează: nu vom mai avea o scădere economică de 4,1% la sfârşitul anului, ci una între 8% şi 8,5%. Deficitul bugetar de 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB) aproape că se dublează şi el: 8% din PIB dacă nu se iau măsuri. Guvernul a promis însă că va tăia 0,8% din cheltuieli (aproape un miliard de euro) până la sfârşitul anului, pentru a aduce deficitul bugetar la 7,3% din PIB, ţinta agreată cu FMI.

Cât despre 2010, aici ambiţiile sunt şi mai mari: după o reducere a cheltuielilor între 2% şi 2,5% (alte trei miliarde de euro), ar urma să avem un deficit bugetar sub 6% din PIB.

Mai rău de atât nu se poate

În privinţa evoluţiei economice, delegaţia FMI nu a mai putut furniza cifre. Pe scurt, contracţia economică din primul trimestru a fost mai gravă decât se aşteptau experţii Fondului, iar cea din al doilea trimestru este mai gravă decât cea din primul. Atât de gravă, încât mai jos de atât nu putem coborî.

Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, este de părere că economia va începe să-şi revină în a doua parte a anului, pentru a înregistra o uşoară trecere pe zona pozitivă în 2010. „Ritmul scăderii economice va fi mai moderat în a doua jumătate a anului şi ne aşteptăm la o revenire economică în trimestrele următoare. În 2010, estimăm o creştere economică modestă“, a spus Franks.

România nu-şi permite un deficit bugetar de 8%

România nu poate finanţa un deficit bugetar atât de mare, din motive ce ţin de contextul economic internaţional, dar şi de poziţia fragilă a ţării noastre pe pieţele financiare internaţionale. „Prin urmare, trebuie găsit un echilibru: reducerea rapidă a deficitului bugetar pe termen scurt şi susţinerea unui deficit mai mic pe termen lung“, a precizat Jeffrey Franks. Astfel, următoarele două tranşe vor merge, în sumă de 1,75 miliarde de euro, la bugetul de stat.

„Am decis ca următoarele două tranşe – cea din septembrie şi cea din decembrie – să finanţeze, într-o anumită măsură, deficitul bugetar. Jumătate din fiecare tranşă va merge la bugetul de stat“, a adăugat Franks. Aceşti bani nu sunt însă suficienţi pentru aducerea deficitului bugetar, la finele anului, în ţinta de 7,3% din PIB. Mai mult, pentru a-i primi, Guvernul trebuie să reducă cheltuielile bugetare cu 0,8% din PIB (aproape un miliard de euro) în 2009.

Ţinta pentru 2010 este un deficit bugetar de sub 6% din PIB, iar pentru asta Executivul trebuie să facă o reducere suplimentară de 2% - 2,5% (aproape trei miliarde de euro). Potrivit reprezentanţilor FMI, aducerea deficitului bugetar în marje suportabile se poate face prin reducerea cheltuielilor de personal şi protejarea cheltuielilor de capital (investiţii). Tot finanţatorii spun că din punct de vedere fiscal este nevoie, mai degrabă, de întărirea capacităţii de colectare de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală decât de creşterea taxelor şi impozitelor.

Consumul intern, în cădere abruptă

Experţii Fondului au mai ajustat, tot în scădere, alţi doi indicatori importanţi. Inflaţia pe 2009 va coborî sub 4,3%, iar balanţa de plăţi se va contracta mult mai rapid. Astfel, la sfârşitul anului vom avea un deficit de cont curent de 4,5% din PIB, faţă de estimarea iniţială de 7,5% din PIB.

Ajustarea atât de abruptă a deficitului de cont curent poartă un mesaj îngrijorător: cererea internă, cea care a fost motorul creşterii economice din ultimii ani, a atins o scădere-record. „Nu avem suficiente date care să demonstreze că această ţintă a fost respectată, de aceea evaluarea va fi realizată mai târziu, când vom primi datele pe aceste componente“, a declarat şeful misiunii FMI în România.

Ţinte noi

Tăierea cheltuielilor, în 2009, cu 0,8% din PIB, pentru un deficit bugetar de 7,3% din PIB.
Reducerea cheltuielilor, în 2010, cu 2% - 2,5% din PIB.
Reformarea administraţiei locale.
Eforturi suplimentare din partea ANAF pe colectarea taxelor.
Reducerea celor peste 200 de tipuri de beneficii sociale şi orientarea lor eficientă spre categoriile defavorizate.
Ajustarea facturii salariale ca pondere în PIB, de la 9% la sub 6%, pe termen mediu şi lung (3-5 ani).

Cheltuielile trebuie reduse, dar nu ne atingem de pensii

Guvernul mai are patru luni şi jumătate până când trebuie să anunţe că şi-a îndeplinit obiectivul convenit cu FMI: reducerea cu 0,8% a cheltuielilor bugetare în acest an. Chiar şeful misiunii FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, spune că autorităţile nu-şi mai permit să piardă timpul. „Când mai ai doar patru luni şi jumătate ca să tai din cheltuieli, nu prea îţi mai permiţi să tragi de timp“, a declarat Franks.

Fără standarde de cost nu facem restructurare

Şeful Executivului a declarat ieri, după şedinţa Coaliţiei de la Palatul Victoria, că autorităţile au adoptat un calendar anticipat pentru realizarea măsurilor propuse.

„Peste două săptămâni, suntem decişi să ne asumăm răspunderea pe patru proiecte importante: legea salarizării unice, restructurarea agenţiilor guvernamentale şi a posturilor în funcţie de standardele de cost, pe legea privind cumulul pensiei cu salariul la stat şi pe legile educaţiei“, a spus Boc. Premierul a precizat că respingerea de către Parlament a oricăruia dintre aceste proiecte înseamnă căderea Guvernului.

Totodată, pensia minimă va creşte de la 300 de lei la 350 de lei. Întrebaţi dacă este indicat ca Guvernul să mărească pensiile în acest moment, reprezentanţii FMI au răspuns ironici că o pot face „dacă au bani pentru asta“.

Realizarea standardelor de cost este, în aceste zile, răspunsul la pomenita restructurare a aparatului bugetar. Acestea trebuie să dicteze principiile după care se face reducerea posturilor în sistemul public şi vor fi elaborate de fiecare minister, pentru domeniul pe care îl reprezintă. Acestea sunt, deocamdată, destul de vagi: rămân cei competenţi, pleacă cei aduşi la grămadă. Cine face evaluarea - nu se ştie încă.

Ultima cifră vehiculată privind numărul disponibilizărilor este în jurul a 150.000 de posturi. Această reducere ar aduce, dintr-un foc, o economie la buget de 330 de milioane de euro. Alte economii substanţiale se pot face din reducerea cheltuielilor companiilor de stat, care au eşuat în a-şi demonstra eficienţa, după cum a concluzionat şi delegaţia FMI. Reducerea arieratelor societăţilor comerciale la bugetul general consolidat este, de fapt, singurul obiectiv cantitativ pe care Guvernul nu a reuşit să-l îndeplinească.