Vadim joacă natural rolul nebunului

Corneliu Vadim Tudor riscă până la trei ani de închisoare, fiind cercetat penal pentru ultraj, ofensă adusă unor însemne şi refuzul de a respecta o decizie judecătorească. Cazul clinic invocat de psihiatri nu scuză comportamentul lui Vadim la evacuarea din sediul PRM. Sociologii spun că „Tribunul“ a avut o manifestare studiată pentru a atrage simpatie. 

Ministerul Public s-a sesizat din oficiu în urma incidentelor de marţi, 4 ianuarie, de la evacuarea sediului central al PRM, din strada Emile Zola. Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, ieri, că va începe urmărirea penală pe numele lui Corneliu Vadim Tudor.

FOTO Vezi aici cum au fost evacuaţi câinii lui Vadim

Kovesi a solicitat rapoartele poliţiştilor prezenţi la evacuarea sediului PRM, iar în urma studierii acestora Parchetul General s-a sesizat din oficiu pentru nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti şi ultraj. Circul făcut de preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi apropiaţii săi, în urmă cu două zile, nu a reuşit să oprească evacuarea din somptuoasa vilă din strada Emile Zola, revendicată de urmaşii arhitectului Nicolae Caranfil.

În cele din urmă, Corneliu Vadim Tudor a renunţat să se mai opună evacuării din sediu, iar executorul judecătoresc a făcut inventarierea bunurilor PRM aflate în vila din strada Emile Zola nr.2.

Pasibil de închisoare

Liderul PRM s-ar putea alege cu dosar penal pentru mai multe infracţiuni săvârşite în concurenţă, susţin specialiştii în Drept. Este vorba, în primul rând, de ultraj. Potrivit Codului Penal, lovirea sau orice acte de violenţă asupra poliţiştilor se pedepeşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. „Tribunul" a fost filmat în timp ce îi înjura şi îi îmbrâncea pe poliţişti. În plus, smulgerea de pe cap şi aruncarea caschetei unui om al legii i-ar putea aduce lui Vadim Tudor şi acuzaţia de ofensă adusă unor însemne. Conform legii, orice manifestare prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani (art. 236, Cod Penal).

Nu în ultimul rând, pe lista infracţiunilor poate fi adăugată nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Această faptă face parte din grupul infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei. Împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoresti, prin amenintare faţă de organul de executare, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar dacă fapta a fost săvârşită prin acte de violenţă, pedeapsa este de la 1 la 5 ani.

Şi executorul îl poate trimite la închisoare

Înregistrarea video a momentului în care Vadim Tudor a comis a doua faptă de ultraj. Victima: executorul judecătoresc Paula Daniela Şomâldoc Foto: Captură Antena 3

Agresarea executorului judecătoresc Paula Daniela Şomâldoc de către liderul PRM s-ar putea lăsa, de asemenea, cu dosar penal. În timp ce încerca să evacueze vila din strada Emile Zola, executorul Paula Daniela Şomâldoc a fost luată la „ţintă" de către „tribun". „Eşti o escroacă!", „Taci dracului din gură, căţea turbată!", „Pitica dracului!", „Marş în mă-ta de curvă!" au fost doar câteva dintre invectivele folosite de liderul PRM pentru a intimida executorul judecătoresc. Şi ca să fie mai convingător, Vadim Tudor i-a aruncat în faţă Paulei Şomâldoc un pahar cu apă. Potrivit legii, agresarea unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert sau executor judecătoresc se încadrează la infracţiunea de ultraj.

Circ la evacuare

Marţi, 4 ianuarie 2011. Vadim a răcnit toată ziua de la balconul sediului PRM   Foto: Dan Bistriţeanu

Evacuarea sediului în care funcţionează PRM a început marţi dimineaţă, în prezenţa executorului judecătoresc Paula Daniela Şomâldoc, şi s-a încheiat în cursul nopţii de marţi spre miercuri. Executorul judecătoresc a venit însoţit de poliţişti la imobilul din strada Emile Zola
nr. 2, unde erau prezenţi aproximativ 20 de membri PRM, în frunte cu liderii partidului, Corneliu Vadim Tudor, Marius Marinescu, zis Bideu, şi Codrin Ştefănescu. După ce a agresat şi înjurat ca la uşa cortului poliţiştii şi executorul judecătoresc, liderul PRM a decis, la miezul nopţii, să părăsească imobilul, motivând că vrea să evite violenţa împotriva colegilor săi de partid şi pentru a proteja „vieţile căţeluşilor luaţi la şuturi". 

Pedepse cu închisoarea între 6 luni şi 3 ani

Conform specialiştilor în Drept, faptele comise de C.V. Tudor pot fi conexate într-un singur dosar penal, în cazul condamnării aplicându-se pedeapsa cea mai mare.

- Ultraj - închisoare de la 6 luni la 3 ani.

- Ofensă adusă unor însemne - închisoare de la 3 luni la un an sau amendă.

- Împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti - închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Liderul PRM nu poate scăpa de efectele legii

Specialiştii în drept penal nu văd cum ar putea scăpa liderul PRM de efectele legii.

„Corneliu Vadim Tudor ar trebui trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni concurente. Legea nu poate fi interpretată. Aţi văzut câţi bătrâni au fost condamnaţi pentru refuzul de a respecta decizii judecătoreşti", a declarat pentru „Adevărul" avocatul Lucia Furtună. În plus, chaiar dacă poliţiştii sau executorul judecătoresc nu ar depune plângere, justiţia se sesizează din oficiu. „Poliţiştii, în raportul lor, descriu incidentele, la fel şi executorul, care încheie un proces-verbal. Atât ultrajul, cât şi nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti sunt infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare fără a fi nevoie de plângerea prealabilă", a mai spus Furtună.

Nu e apărat de imunitate

Europarlamentarii nu se bucură de o imunitate specială, ci doar de imunităţile prevăzute în legislaţia ţărilor din care provin. Cum parlamentarii din România nu au protecţie faţă de ancheta penală, ci doar faţă de măsura arestării, Corneliu Vadim Tudor nu poate invoca imunitatea sa de membru al Parlamentului European (PE) în cazul scandalului legat de evacuarea sediului PRM. „Acuzaţiile în legătură cu faptele penale pot fi aduse numai de către autorităţile naţionale, iar o eventuală cerere de ridicare a imunităţii adresată Parlamentului European poate fi făcută numai de către autorităţile naţionale judiciare competente", a declarat pentru „Adevărul" Marjory Van den Broeke de la Biroul de presă al Parlamentului European. Dacă este cazul, pentru ridicarea imunităţii unui europarlamentar, o solicitare din partea autorităţilor naţionale trebuie să fie trimisă preşedintelui Parlamentului European. În cazul Vadim, procedura se aplică doar dacă s-ar propune arestarea sa. Bianca Toma

Vadim joacă natural rolul nebunului

„Adevărul" a solicitat puncte de vedere unora dintre cei mai cunoscuţi psihiatri, psihologi şi sociologi pentru a explica manifestarea lui Vadim Tudor în timpul evacuării din sediul central al PRM. Deşi abordarea modului în care „Tribunul" a reacţionat diferă de la un specialist la altul, părerile acestora converg într-un singur punct: spectacolul lui Vadim ar putea să-i aducă acestuia un capital electoral proaspăt.

Psihiatrul: „A urmat o reţetă"

Potrivit psihiatrului Florin Tudose, mai important de urmărit marţi a fost comportamentul lui Vadim faţă de femei. „Ceea ce am văzut a fost de un misoginism profund, o latură monstruoasă care până acum, de bine sau de rău, stătea mai mult ascunsă prin publicaţiile editate de către dumnealui. Vadim n-are nicio legătură cu pamfletul, ăsta e comportamentul unui mahalagiu obişnuit cu limbaj de Ferentari. Este deja un caz clinic", explică psihiatrul Florin Tudose.

Psihologul: „Un personaj maniacal"

Conform analizei făcute de psihologul Hanibal Dumitraşcu, „comportamentul lui Vadim a fost unul perfect studiat".

Potrivit acestuia, imaginile surprinse în faţa sediului PRM au prezentat un om mai degrabă pierdut, disperat. „Sigur că, dacă îl analizăm din punct de vedere psihologic, Vadim Tudor apare ca un caz de isterie agresivă, un personaj maniacal. În fapt, cred că a fost ceva mai simplu. A fost manifestarea hidoasă a cuiva care şi-a dat seama că a ajuns la ultima alternativă", consideră Hanibal Dumitraşcu.

Sociologul: „Are cu siguranţă de câştigat"

Alfred Bulai caracterizează ieşirea lui Vadim Tudor ca fiind de „un eroism de mucava". „Problema nu este însă comportamentul în sine, ci faptul că, fără îndoială, Vadim va profita de pe urma acestuia. El a preluat de fapt un dublu motiv. Cel al restituirilor de imobile în România, despre care toată lumea crede că este o mare făcătură, precum şi starea de nervi generală cauzată de către efectele crizei economice. Gesturile acestea vor afecta însă doar partea de electorat, care oricum nu vota cu Vadim. De câştigat are cu siguranţă, prin atragerea unui public de o educaţie similară celei văzute la televizor", consideră Bulai. Mihai Mincan