Grila de salarizare a bugetarilor

Grila de salarizare a bugetarilor

Preşedintele ţării va fi cel mai bine plătit bugetar. Potrivit legii salarizării unice, el va câştiga 12 salarii minime pe lună. Pe 15 septembrie premierul Emil Boc vrea să-şi asume răspunderea pentru cele trei legi depuse ieri la Parlament: a salarizării unice, a educaţiei naţionale şi a restructurării agenţiilor.

Executivul a pus  ieri pe masa Parlamentului varianta finală a legii salarizării unice. Actul normativ ar trebui să intre în vigoare în 2010. Potrivit legii, raportul între salariul de bază minim şi cel maxim este de 1 la 12.

Citiţi şi:

• Marea restructurare a funcţionarilor publici
• Asumarea răspunderii, stabilită pentru 15 septembrie
• Legea salarizării unice, asumată, dar neterminată

În fruntea grilei de salarizare se află preşedintele României, cu coeficientul de ierarhizare a funcţiei 12, adică un salariu brut de 7.200 de lei, calculat la actualul salariu minim brut pe economie de 600 de lei. Preşedintele este urmat îndeaproape de preşedinţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor şi de prim-ministru, care au un coeficient de 11,70.

Medicii primari şi profesorii de gradul I cu 40 de ani vechime au coeficienţi de salarizare cuprinşi între 4,20 şi 5,25. Pe ultimele trepte ale ierarhiei se află debutanţii din diverse domenii. Legea arată că, în 2010, vor creşte numai salariile acelor funcţionari sau militari care au un salariu mai mic de 705 lei pe lună, cât va ajunge salariul minim brut pe economie. De asemenea, valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00 va creşte de la 705 lei în 2010 până la 1.100 de lei în 2015.

Cine scapă de legea salarizării

Legea salarizării bugetarilor prevede că suma sporurilor acordate nu poate depăşi, în medie, 30% din salariile de bază, soldele la funcţia de bază sau indemnizaţiile lunare de încadrare, după caz.

Dispoziţiile legii nu se aplică Băncii Naţionale, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private.

Click aici pentru a mări imaginea











România pe harta bugetară a Europei

Salariul unui magistrat, între 2.100 şi 2.640 de lei

În scopul de a delimita mai clar poziţia României faţă de celelalte ţări europene, dar şi de a ilustra modul în care diferitele categorii de bugetari sunt valorizate salarial în UE, „Adevărul“ a realizat un grafic ce reprezintă diferenţele de remunerare dintre patru structuri de stat reprezentative: prim-miniştrii, magistraţii, profesorii de liceu şi doctorii generalişti.

În afara României, au fost alese drept exemple Italia, Franţa, Germania, Olanda, Cehia, Ungaria şi Polonia. Sumele folosite în întocmirea graficului reprezintă valoarea medie a salariului câştigat de bugetari în fiecare lună, cu precizarea că, în afara României, cifrele sunt preluate, la unison, din statistici realizate la nivelul perioadei 2007-2008.

O învăţătoare cu gradul I va avea o leafă între 1.200 şi 1.650 de lei

Prima observaţie ce se poate desprinde după realizarea graficului este că, în urma legii unice de salarizare, România se situează, din perspectiva remunerării de la stat, în zona ţărilor din centrul şi sud-estul Europei, unde discrepanţele salariale între cele patru categorii de bugetari sunt destul de mici.

Medicii rezidenţi din anul I vor câştiga 1.470 de lei pe lună

La polul opus se situează Olanda, Franţa şi mai ales Italia, unde diferenţele între salariile prim-miniştrilor şi cele ale profesorilor sau medicilor sunt uriaşe. În al doilea rând, potrivit aceluiaşi grafic, România are cele mai mici salarii dintre ţările selectate, modelul cel mai apropiat în acest sens fiind cel al Ungariei.