Gorjenii nu cumpără lubeniţele nici de la scară

Gorjenii nu cumpără lubeniţele nici de la scară

Disperaţi că li se strică marfa, comercianţii îşi vând pepenii pe aleile din cartiere

Producătorii de pepeni au ajuns să vândă marfa la preţuri derizorii sau să o ofere gratuit numai să nu se strice. Chiar şi la preţuri mici, oamenii se plâng că vânzările merg din ce în ce mai prost şi că au muncit degeaba un an de zile. Mulţi dintre ei vin cu pepeni de Dăbuleni şi spun că nu se aşteptau ca recesiunea să fie aşa de aspră la Gorj.

„Astăzi vândui câteva lubeniţe“

„Suntem nemulţumiţi de vânzări. Vin cu marfă de  de la Dolj şi sunt aici, la Târgu-Jiu, de două luni. Nu am avut vânzări mai slabe ca în acest an. Astăzi vândui câteva lubeniţe“, a spus Lelioara Coteţ. Un kilogram de lubeniţă se vindea astăzi la piaţă cu 70 de bani. Tot ce câştigă din vânzări dau pe transport, pentru chiria mesei şi a cântarului.  „Am adus din Dolj două tone de pepeni. Plătesc 11 lei pe zi pentru masă şi cântar. Nu mai vorbesc de cheltuielile cu transportul. După toate acestea trag linie şi iese zero profit“, a spus Vergel Martin, un alt comerciant. 
Ca să nu mai plătească taxă pe masa de la piaţă, bişniţarii aduc marfa chiar la scara blocului, însă nici aşa nu au vânzări mari. În cartiere kilogramul de lubeniţă costă la fel ca la piaţă. „Este acelaşi preţ ca şi la piaţă, numai că este foarte avantajos pentru mine. Doar cobor scările şi mă aprovizionez“, a spus Mariana Mitroi din Târgu-Jiu. Gheorghe Truică, un comerciant din Dolj, vinde kilogramul de pepene roşu  cu 50 de bani, dar spune că şi aşa vânzările sunt slabe.
„Mai mult de 50 de bucăţi nu vând pe zi. Anul trecut vindeam sute de lubeniţe într-o zi. Zilele trecute am dat gratis 100 de lubeniţe ca să nu se strice. M-au costat câteva zeci de milioane întreţinerea, cultivatul, prăşitul, fertilizarea şi tratamentul produselor “, a precizat Marin Ion. Unii târgujieni trec pe lângă marfă poftesc şi oftează din cauză că nu-şi permit să cumpere chiar dacă preţurile sunt mici. „Am văzut că la piaţă sunt scumpe. Aş fi mâncat şi eu o felie de lubeniţă, dar pensia mea nu-mi permite“, ne-a spus Elvira Statie, de 74 de ani.