„Gherila urbană“ învinge administraţia

„Gherila urbană“ învinge administraţia

Clujenii din cartierul Mărăşti au luat atitudine şi au reuşit să oprească construirea unui parking între blocuri. Proiectul unui parking în cartierul Mărăşti ar putea fi blocat definitiv de „mişcările sociale urbane“, un fenomen care începe să prindă contur şi la Cluj-Napoca.

 Fenomenul este analizat de mai mulţi sociologi şi activişti clujeni, care au început, zilele trecute, realizarea unui studiu privind mişcările sociale urbane, un nou efect social, apărut în urma deciziilor administraţiei locale.

Bătălia pentru spaţiu

„Este vorba de naşterea unor mişcări sociale urbane, o forţă ce e în stare să se împotrivească administraţiei. Asta se întâmplă atât în cazul locatarilor din Mănăştur (care au contestat construirea parkingului din zona Minerva - n.r.), cât şi a cazului actual din Mărăşti“, ne-a explicat Istvan Sakats, artist media şi cercetător în domeniul dezvoltării sociale, cel care a demarat realizarea studiului.
Potrivit acestuia, bătălia se dă pentru spaţiu, iar principalii actori în această ecuaţie sunt capitalul, administraţia locală şi societatea civilă. „Nu e vorba de un protest împotriva cuiva, ci de lupta pentru spaţiu. E un fenomen ce trebuie urmărit, deoarece în cazul primelor două parkinguri din cele opt care urmează să se construiască au avut loc aceste împotriviri“, a adăugat acesta.

Manifestare nouă în România

Săptămâna trecută, zeci de locatari din blocurile situate pe strada Aurel Vlaicu la numărul 38, respectiv 42, unde urma să fie construit parkingul, au protestat în stradă, deoarece nu doresc ca o asemenea construcţie să le invadeze spaţiul verde şi micul loc de relaxare.
Termenul de „mişcare socială urbană“ este unul nou pentru clujeni, dar şi pentru restul românilor, consideră doctorul Eugen Băican, lector în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“.
„Într-adevăr, putem vorbi de o mişcare socială urbană în acest caz. În România, însă, această mişcare e nouă şi este mai mult cunoscută ca activism civic“, a explicat acesta. Ea reprezintă organizarea spontană în grupuri de iniţiativă. „Ideea constă în faptul ca cei care identifică o problemă se organizează şi nu îşi exprimă doar nemulţumirea, ci au şi interesul de a construi ceva altfel“, a mai precizat acesta. Sociologul a adăugat că aceste mişcări sunt des întâlnite în Occident.

Prima victorie a „gherilei urbane“?

Municipalitatea nu a organizat o dezbatere publică, astfel încât locuitorii din Mărăşti nu cunoşteau planurile Primăriei.
„Lucrările au fost suspendate şi urmează să realizăm un sondaj amănunţit, să vedem dacă cei care nu vor parking în zonă sunt o majoritate. Dacă se renunţă la construcţie, în zonă nu va mai fi construit niciodată un parking“, ne-a spus Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

Mişcări sociale urbane în lume

Una dintre cele mai cunoscute mişcări urbane din lume se desfăşura în Marea Britanie şi era cunoscută, până la interzicerea sa de către autorităţi, sub denumirea de „Reclaiming the streets (Recucerirea străzilor)“. Ea se opunea aşa numitei „civilizaţii a maşinii“, susţinând că străzile trebuie să aparţină mai degrabă oamenilor decât vehiculelor. O astfel de manifestare presupune acţiuni nonviolente de ocupare a unei străzi. O altă mişcare socială urbană este „Centri sociali“, care are loc în Italia şi este caracterizată drept o reacţie la limitarea accesului către spaţiul general urban, manifestată prin ocuparea unor locuri publice şi a unor clădiri dezafectate sau care aparţin zonei istorice. În aceste clădiri ocupate se desfăşoară acţiuni culturale, politice şi simbolice, menite să pună în lumină aspecte legate de inegalitate, rasism, justiţie socială sau distribuirea resurselor.