Gheorghe Predescu: "Nu aş spune că este un handicap insurmontabil. Unde simţim o nevoie a limbii locale este în alte oraşe"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ambasadorul României în Polonia, Gheorghe Predescu, vorbeşte engleză şi franceză.Limba oficială a Poloniei este poloneza.

Gheorghe Predescu: "Cel puţin la nivelul autorităţilor, ministere, departamente, nu avem o problemă. Comunicarea se realizează în engleză, toate ţările folosesc aici limba engleză, asta e o regulă la Varşovia.

Dar, este o problema generală în MAE, adică e foarte dificil să găsesti diplomaţi să vorbească lituaniană, croată, slovenă, de exemplu.

Eu urmez acum nişte cursuri rapide să înţelegem la nivel "basic"(de bază), dar avem în ambasadă traducători. Asistenta mea de exemplu e căsătorită cu un polon, deci nu sunt probleme. Este o practică, se angajează la ambasadă personal de pe plan local, şoferi de exemplu.

Ambasadorul Poloniei in România a început şi el să înveţe acum româna, la fel şi eu am început să învăţ polonă. Toţi diplomaţii şi-au luat cursuri din mers. Dar repet, aici, în Polonia, engleza e folosită în toate discuţiile şi chiar la recepţiile private, discuţiile se desfăşoară în limba engleză. Nu aş spune că este un handicap insurmontabil.

Poloneza e o limbă foarte complicată, o spun şi ei, polonezii, problema e că tu o faci aici, o înveţi, dar pe urmă prinzi un alt post , în altă ţară, şi o uiţi. Unde simţim o nevoie de cunoaştere a limbii locale este în alte oraşe, acolo unde engleza e mai puţin cunoscută şi luăm cu noi un translator, traducător, la diverse întâlniri, de exemplu economice. Mai avem nevoie la închisori, de exemplu, unde ăia nu vorbesc engleză şi franceză, mergem cu translatori.

Însă nu este chiar o problemă de handicap, eu aici nu am o problemă în Varşovia, ne putem înţelege, nu aş spune că este un handicap insurmontabil.

Ideea recrutării de vorbitori de limbi străine de la Universitatea Bucureşti, de la Limbi Străine, nu este rea.

Modelul american

După anii ‘90 nu mai avem vorbitori de limba rusă, toată lumea a fugit de ea atunci, nimeni nu mai făcea studii şi ruşii sunt foarte duri cu diplomaţii, cred că ambasadorul nostru de acolo vorbeşte rusă.

O soluţie ar putea fi modelul americanilor, care intră în pregătire cu 6 luni înainte să intre în post, inclusiv pe partea de limbă, deci ai un basic de cunoştinţe să poţi şi tu să citeşti un ziar, nu neapărat la nivel ridicat, dar este o soluţie. Ei intră într-un program zilnic de 2-3 ore pe zi de limbă, au un bagaj bun, este o soluţie pe care am putea şi noi să o aplicăm.

Divizia de resurse umane de la MAE ar trebui să genereze o iniţiativă care să fie discutată la nivel de brainstorming, cred că ministerul trebuie să abordeze intrebarea: este foarte utilă investiţia într-un astfel de demers?

Poate că modelul SUA nu ar fi rău de analizat. Un curs intensiv ar fi util înaintea preluării mandatului, totul este să găseşti timp şi profesori. Un curs intensiv înainte de plecare nu ar strica.

Din momentul nominalizării şi până în momentul în care treci de filiera birocratică în România, adică aprobarea de către preşedinţie, premier, interviul în comisiile de politică externă, se cere agrementul statului de reşedinţă, după ce trec de perioadele astea, se face o pregătire la MAE, legată de relaţiile bilaterale cu ţara unde desfăşori activitatea. Probabil că inserţia unei adiţii de limbă nu va strica, dacă acest lucru va fi posibil.

Degeaba vorbeşti polonă dacă îţi pui cravata strâmb"

Contează să ştii limba locală, sigur că da, este o notă de...., e un plus, sigur că da, dar nu cred că în aşa măsură încât să poată înclina balanţa, depinde foarte mult de un cumul de alte lucruri, sunt foarte multe alte criterii care concură, de la relaţiile personale, la alte calităţi personale.

Putem să avem diplomaţi care vorbesc bine limba statului în care activează dar sunt mai puţin dezinvolţi, sunt mai buni la birou. Deci contează foarte mult la acest nivel de ambasador calităţile de relaţionare interumană.

Noi aici vorbim toţi foarte bine engleză şi franceză. În Polonia sunt de un an, am reuşit să am contacte foarte bune, cu oficialii poloni, chiar şi de la preşedinţie şi asta în special pe partea de sociabilitate, carismă, ăsta e profilul, astea sunt criteriile, şi dacă ştie şi limba ţării e un plus, dar pe mine mă interesează mai mult criteriile astea de relaţionare.

Limba este un plus, da, dar nu peste celelalte, degeaba vorbeşti polonă dacă îţi pui cravata strâmb.

Eu personal nu simt un handicap legat de faptul că nu putem să vorbim direct limba polonă pentru că completăm cu celelalte calităţi. Postul de ambasador este un tip de job cu un anumit specific, şi trebuie ca cei care lucrează în acest domeniu să se ocupe de aspectul fizic, care este esenţial, de abilităţile de comunicare, de cunoaşterea principalelor limbi străine, cam ăsta e esenţialul.

E un plus, sigur, dar nu ăsta e criteriul, astfel încât să se trimită la post, nu poţi să înveţi 26 de limbi ale UE de exemplu.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite