Am mâncat mai puţin, dar am cheltuit mai mult pentru alimente

Romanii au cheltuit mai mult pentru alimente, insa consumul s-a redus

Românii au cheltuit în primul semestru al acestui an cu 15% mai mult pentru alimentele de bază. Totuşi, ei au consumat mai puţin. Explicaţia stă în creşterea preţurilor alimentelor.

Potrivit unui studio al GfK, cele mai afectate de creşterea preţurilor în ultimele şase luni au fost alimentele de bază, valoarea cheltuită pentru aceste categorii fiind cu 15% mai mare, în timp ce sumele alocate pentru produse alimentare neesenţiale au crescut cu 4%.

Cele mai semnificative scumpiri ale alimentelor de bază au fost la ulei (cu 40%), iar volumul vânzărilor a scăzut cu aproape 2%. Pentru cafeaua măcinată şi prăjită, considerată de consumatori produs esenţial, nivelul cheltuielilor a rămas relativ stabil, dar consumul a scăzut cu până la 7%, la un număr de consumatori constant.

Şi consumul casnic de bunuri de larg consum a urcat cu 6% în monedă naţională în primele şase luni, dar creşterea fost influenţată şi în acest caz de nivelul ridicat al inflaţiei. În volum, piaţa a scăzut cu aproape 2%, în timp ce fenomenul de down-trading (trecerea către produse dintr-un segment de preţ inferior) se manifestă în continuare.

Creşteri mici pentru produsele de curaţenie şi igienă

Cheltuielile pentru produsele de îngrijire a locuinţei şi de igienă personală au înregistrat creşteri de 5% în prima jumătate a anului. Românii au plătit cu 1% mai puşin pentru detergenţii de rufe, în timp ce pentru şampon cheltuielile au avansat cu până la 12%, deşi consumul a rămas aproximativ acelaşi.

După o perioadă în care produsele de îngrijire au fost puternic afectate de scăderea consumului, în prima jumătate a anului, deodorantele şi săpunul de toaletă înregistrează creşteri de vânzări în volum modeste, de 4% fiecare.

Comerţul modern câştigă în continuare teren în defavoarea celui tradiţional, atrăgând în primele şase luni 47% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România pentru produse de larg consum, în creştere cu două puncte procentuale. Buticurile şi magazinele alimentare, principalele formate ale comerţului tradiţional, au pierdut 4 puncte procentuale în valoare, atrăgând în primele şase luni ale anului curent doar 37% din totalul cheltuielilor pentru produse de larg consum.

Hipermarketurile şi supermarketurile au avut rate de creştere de aproape 15% fiecare, iar magazinele de tip discount de 14%. Principalul motor de creştere în cazul formatelor comerţului modern este numărul mai mare de cumpărători.

Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.