- Miercuri 30 sep 2009
Generalul Nicolae Pleşiţă a încetat din viaţă şi va fi înmormântat la Curtea de Argeş
Mai citeşte şi:
Generalul Pleşiţă, în vârstă de 80 de ani, suferea de mai multe afecţiuni cronice, printre care diabet şi a murit într-o unitate medicală în care era internat pentru tratament.
Corpul neînsufleţit a fost transportat la Curtea de Argeş în cursul serii de marţi şi a fost depus la capela bisericii din cartierul Capul Dealului, unde, miercuri la prânz, va fi oficiată slujba de înmormântare.
Nicolae Pleşiţă, născut la 16 aprilie 1929, a condus Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii în perioada 1980-1984 şi a intrat de tânar în Partidul Comunist Român, devenind activist şi ocupându-se de problemele tineretului.
Decorat pentru activitatea de luptă contra grupurilor de rezistenţă
În 1948, dupa înfiinţarea Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, Partidului Muncitoresc Român a trimis comisii de recrutare de personal pentru noul organ creat prin toate judeţele tării. În acel an, el a fost recrutat ca angajat al Securităţii. A fost avansat în grad şi mutat în diferite zone ale ţării (Argeş, Arad, Vâlcea, Bucureşti, Piteşti).
În 1958, Pleşiţă a fost avansat la gradul de căpitan de securitate şi decorat pentru activitatea de luptă contra grupurilor de rezistenţă, organizate în munţi. Între 1962-1967, col. Pleşiţă a fost comandant de securitate al Regiunii Cluj. În anul 1967 este adus la Bucureşti ca şef al Direcţiei de Securitate şi Gardă, fiind înaintat la gradul de general-maior.
A condus reprimarea minerilor care au participat la marea grevă din Valea Jiului din '77
În 1972 a fost mutat disciplinar la Inspectoratul Judeţean de Securitate Ilfov, cu sarcini pe linie administrativă până în 1974, dar a fost readus pe funcţii de conducere în Ministerul de Interne: secretar general în perioada 1975-1976, adjunct al ministrului şi apoi prim-adjunct din 1976 până în 1978.
A condus, împreună cu gen. Emil Macri, reprimarea minerilor care au participat la marea grevă din Valea Jiului, din august 1977 şi, ulterior a fost avansat la gradul de general-locotenent. Între anii 1978-1980 a fost comandant al Şcolii de ofiţeri de securitate de la Băneasa.
A ocupat funcţia de Şef al Centrului de Informaţii Externe
În perioada 1 septembrie 1980 - 1 decembrie 1984 a deţinut funcţia de prim-adjunct al ministrului de interne şi Şef al Centrului de Informaţii Externe din cadrul Direcţiei Securităţii Statului. La 29 noiembrie 1984, este demis şi numit comandant al Centrului de Perfecţionare a Cadrelor de Securitate de la Grădişte, de unde a fost trecut în rezervă la 19 februarie 1990 cu gradul de general-locotenent (cu 2 stele).
După 1990 procuratura militară a deschis un dosar pe numele lui, acuzându-l de complicitate la atentatul din 21 februarie 1981 de la postul de radio Europa Liberă din Munchen, pus la cale de celebrul terorist Ilici Ramirez Sanchez- cunoscut sub numele de Carlos Şacalul - cu care el s-a întâlnit în câteva rânduri la Bucureşti.
În anul 2000 ancheta a fost întreruptă de procurorii militari şi reluată după patru ani de un tribunal civil. În martie 2009, Nicolae Pleşiţă a fost declarat nevinovat în acest dosar.
A fost unul dintre cei mai mari contestatari ai lui Pacepa
Generalul Nicolae Pleşiţă este una dintre cele mai controversate figuri ale serviciilor speciale comuniste româneşti. După 1990, el a apărut adesea în emisiuni de televiziune, în care a apărat cu îndârjire acţiunile de reprimare a rezistenţei româneşti din munţi, la care a luat parte ori le-a comandat.
De asemenea, el a condus direct ancheta la care a fost supus scriitorul disident Paul Goma, înainte ca acesta să fie silit să plece în exil la Paris. El a fost acuzat de poliţie politică, fără ca această acuzaţie să aibă urmări de ordin penal.
Totodată, Pleşiţă a fost unul dintre cei mai vehemenţi cantestatari ai fostului său coleg din securitatea ceauşistă, gen. Ion Mihai Pacepa, cel care, în vara lui 1978, a fugit în SUA, pe când deţinea funcţia de adjunct al şefului DIE.
Lui i-au fost consacrate două cărţi, una de convorbiri, iar cealaltă dedicată culiselor securităţii din perioada comunistă, care a avut în gen. Pleşiţă unul dintre slujbaşii de prim-plan, notează Agerpres.
Generalul Pleşiţă, în vârstă de 80 de ani, suferea de mai multe afecţiuni cronice, printre care diabet şi a murit într-o unitate medicală în care era internat pentru tratament.
Corpul neînsufleţit a fost transportat la Curtea de Argeş în cursul serii de marţi şi a fost depus la capela bisericii din cartierul Capul Dealului, unde, miercuri la prânz, va fi oficiată slujba de înmormântare.
Nicolae Pleşiţă, născut la 16 aprilie 1929, a condus Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii în perioada 1980-1984 şi a intrat de tânar în Partidul Comunist Român, devenind activist şi ocupându-se de problemele tineretului.
Decorat pentru activitatea de luptă contra grupurilor de rezistenţă
În 1948, dupa înfiinţarea Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, Partidului Muncitoresc Român a trimis comisii de recrutare de personal pentru noul organ creat prin toate judeţele tării. În acel an, el a fost recrutat ca angajat al Securităţii. A fost avansat în grad şi mutat în diferite zone ale ţării (Argeş, Arad, Vâlcea, Bucureşti, Piteşti).
În 1958, Pleşiţă a fost avansat la gradul de căpitan de securitate şi decorat pentru activitatea de luptă contra grupurilor de rezistenţă, organizate în munţi. Între 1962-1967, col. Pleşiţă a fost comandant de securitate al Regiunii Cluj. În anul 1967 este adus la Bucureşti ca şef al Direcţiei de Securitate şi Gardă, fiind înaintat la gradul de general-maior.
A condus reprimarea minerilor care au participat la marea grevă din Valea Jiului din '77
În 1972 a fost mutat disciplinar la Inspectoratul Judeţean de Securitate Ilfov, cu sarcini pe linie administrativă până în 1974, dar a fost readus pe funcţii de conducere în Ministerul de Interne: secretar general în perioada 1975-1976, adjunct al ministrului şi apoi prim-adjunct din 1976 până în 1978.
A condus, împreună cu gen. Emil Macri, reprimarea minerilor care au participat la marea grevă din Valea Jiului, din august 1977 şi, ulterior a fost avansat la gradul de general-locotenent. Între anii 1978-1980 a fost comandant al Şcolii de ofiţeri de securitate de la Băneasa.
A ocupat funcţia de Şef al Centrului de Informaţii Externe
În perioada 1 septembrie 1980 - 1 decembrie 1984 a deţinut funcţia de prim-adjunct al ministrului de interne şi Şef al Centrului de Informaţii Externe din cadrul Direcţiei Securităţii Statului. La 29 noiembrie 1984, este demis şi numit comandant al Centrului de Perfecţionare a Cadrelor de Securitate de la Grădişte, de unde a fost trecut în rezervă la 19 februarie 1990 cu gradul de general-locotenent (cu 2 stele).
După 1990 procuratura militară a deschis un dosar pe numele lui, acuzându-l de complicitate la atentatul din 21 februarie 1981 de la postul de radio Europa Liberă din Munchen, pus la cale de celebrul terorist Ilici Ramirez Sanchez- cunoscut sub numele de Carlos Şacalul - cu care el s-a întâlnit în câteva rânduri la Bucureşti.
În anul 2000 ancheta a fost întreruptă de procurorii militari şi reluată după patru ani de un tribunal civil. În martie 2009, Nicolae Pleşiţă a fost declarat nevinovat în acest dosar.A fost unul dintre cei mai mari contestatari ai lui Pacepa
Generalul Nicolae Pleşiţă este una dintre cele mai controversate figuri ale serviciilor speciale comuniste româneşti. După 1990, el a apărut adesea în emisiuni de televiziune, în care a apărat cu îndârjire acţiunile de reprimare a rezistenţei româneşti din munţi, la care a luat parte ori le-a comandat.
De asemenea, el a condus direct ancheta la care a fost supus scriitorul disident Paul Goma, înainte ca acesta să fie silit să plece în exil la Paris. El a fost acuzat de poliţie politică, fără ca această acuzaţie să aibă urmări de ordin penal.
Totodată, Pleşiţă a fost unul dintre cei mai vehemenţi cantestatari ai fostului său coleg din securitatea ceauşistă, gen. Ion Mihai Pacepa, cel care, în vara lui 1978, a fugit în SUA, pe când deţinea funcţia de adjunct al şefului DIE.
Lui i-au fost consacrate două cărţi, una de convorbiri, iar cealaltă dedicată culiselor securităţii din perioada comunistă, care a avut în gen. Pleşiţă unul dintre slujbaşii de prim-plan, notează Agerpres.
